COȘUL BUNICII
 
Notifications
Clear all

COȘUL BUNICII

Misiunea socială/programele sociale ale întreprinderii sociale

 

Mă numesc Lencar Maria Dorina și nu mă definesc printr-o funcție sau printr-un titlu. Mă definesc prin chemarea pe care o simt în sufletul meu: cea de a fi alături de oameni. Am fost întotdeauna, înainte de toate, un om al comunității. Am crescut cu respect pentru oameni și pentru natură, învățând că bunăstarea adevărată vine din ceea ce construim împreună. În toți anii petrecuți în administrație, am cunoscut nevoile reale ale oamenilor și am ascultat cu răbdare glasurile celor pe care, din păcate, mulți aleg să nu le asculte.

Poate că tocmai din această deschidere către oameni a crescut în mine convingerea că fiecare ființă are un rost pe pământul acesta și că, asemenea roadelor naturii, și noi, oamenii, avem un timp să înflorim, să dăm roade și să aducem lumină în viețile celor din jur.

Nu am privit niciodată de sus pe nimeni. Am fost alături de cei care poate că n-au știut să ceară ajutor, dar aveau mare nevoie de el.
Așa am ajuns să cunosc din interior si comunitatea romă din zona noastră. Nu ca pe un grup anonim, ci ca pe o comunitate plină de povești, de tradiții, de suferințe, dar și de speranță.

Am întâlnit bărbați care și-au căutat demnitatea în munci grele, sezoniere, femei care și-au crescut cu greu copiii, fără să se plângă, dar cu privirea mereu în căutarea unei raze de lumină.
Am văzut copii cu ochii mari, întrebători, întrebându-se de ce viața lor trebuie să fie atât de diferită.

Și acolo, în adâncul acestor priviri, am simțit chemarea de a face mai mult.

Cred cu tărie că Dumnezeu ne-a dat fiecăruia dintre noi o menire. Unii descoperă mai devreme, alții mai târziu. Pentru mine, această chemare a devenit limpede: să construiesc o punte de speranță pentru comunitatea romă si a persoanelor vârstnice să transform marginalizarea în oportunitate, să readuc demnitatea acolo unde s-a pierdut.

 Am simțit întotdeauna că nu întâmplător viața mea a fost legată de oameni, de comunitate, de cei aflați într-o continuă căutare a demnității și a speranței.

Această viziune a devenit piatra de temelie a proiectului „Coșul Bunicii ”.

Misiunea sociala a întreprinderii sociale „Coșul Bunicii” este combaterea izolării sociale și economice a persoanelor aparținând minorității rome si a persoanelor vârstnice, în special a femeilor văduve, precum si a altor femei aflate in situații dificile - mame singure sau a familiilor cu mulți copii din comuna Săcădat, județul Bihor și susținerea integrării lor sociale si comunitare.

Situația de fapt pe care întreprinderea socială „Coșul Bunicii” își propune să o abordeze constă in segregarea si marginalizarea comunității rome ( formata din aproximativ 180 de persoane) din comuna Sacadat, datorita mai ales incapacității familiilor de a-si asigura mijloace de trai, majoritatea trăind la limita supraviețuirii.

Pe de alta parte, abordam izolarea socială și economică accentuată a persoanelor vârstnice, în special a femeilor văduve, și lipsa oportunităților reale pentru mamele singure si femeile cu mulți copii din comuna Săcădat. Această situație este generată de cauze multiple, printre care migrarea tinerilor în străinătate pentru oportunități economice mai bune, lipsa unui sistem local de suport social structurat și lipsa locurilor de muncă adecvate în zona rurală. De asemenea, există un declin al spiritului comunitar și al oportunităților de interacțiune socială semnificativă pentru persoanele vulnerabile.

Schimbarea socială pe care „Coșul Bunicii” își propune să o producă este profund corelată cu misiunea sa socială și constă în:

·         Crearea de locuri de muncă ‘de ultima instanță’, necalificate, în comunitatea locală, prin angajarea a cel puțin 4 persoane, dintre care minimum 2 provenind din grupuri vulnerabile (mame singure sau persoane în vârstă)

·         Dezvoltarea unui spațiu comunitar viu și activ, prin bucătăria comunitară, care să devină un punct de întâlnire, socializare și sprijin reciproc pentru vârstnici și alte persoane vulnerabile, inclusiv familii rome, stimulând o viață socială activă și îmbunătățind starea emoțională și mentală a acestora.

·         Consolidarea economiei locale prin utilizarea exclusivă a materiei prime procurate de la micii producători locali, realizând astfel un circuit economic sustenabil și benefic pentru întreaga comunitate.

·         Reducerea sentimentului de izolare și marginalizare a persoanelor vârstnice, rome si femei aflate in dificultate, prin activități recreative regulate, cum ar fi picnicuri și evenimente sociale, care contribuie semnificativ la îmbunătățirea calității vieții.

·         Amenajarea unui spațiu comunitar dedicat expunerii și promovării produselor tradiționale locale, cum ar fi fructele și legumele deshidratate, gemurile, sucurile naturale și alte bunătăți realizate în cadrul bucătăriei comunitare,  obiecte meșteșugărești sau artizanale.

·         Asigurarea unui sprijin concret și regulat persoanelor vârstnice cu dizabilități sau cu dificultăți de mobilitate, prin vizite frecvente și distribuirea de produse alimentare consolidând astfel sentimentul de siguranță și apartenență la comunitate.

Rezultatul dorit, în cazul unui succes deplin al proiectului nostru, va consta în:

·         Integrarea si reintegrarea în comunitate a cel puțin 25 de persoane vârstnice și vulnerabile, respectiv rome, care vor deveni membri ai asociației;

·         Crearea unei bucătării comunitare complet funcționale, care să devină un centru de întâlnire, socializare și schimb de experiență, în care se vor produce si consuma anual aproximativ 1 tona de produse tradiționale locale (fructe și legume deshidratate, gemuri, zacuscă, tăiței de casă, sucuri naturale), promovând alimentația locala.

Inspirația pentru inițierea acestei întreprinderi sociale a venit dintr-o experiența personală și a devenit impulsul decisiv în fondarea proiectului „Coșul Bunicii”, întărind convingerea că este nevoie de un spațiu unde seniorii să se simtă din nou utili, respectați și iubiți iar persoanele vulnerabile si marginalizate (romii, femei aflate in situații de vulnerabilitate) sa poată contribui si beneficia în același timp, sa se simtă apreciați, sa dobândească cunoștințe si competente reale care sa-i ajute sa-si asigure mijloace de trai, nu doar de supraviețuire. Astfel, misiunea „Coșul Bunicii” devine o adevărată pledoarie pentru respectarea tradițiilor locale, pentru solidaritate comunitară și pentru revalorizarea profundă a romilor, a femeilor si a persoanelor in vârstă și vulnerabile, contribuind direct la construirea unei comunități armonioase și unite în comuna noastră.

 

 Problema socială a cărei rezolvare constituie misiunea socială a întreprinderii: categoriile de persoane cărora li se adresează întreprinderea socială respectivă și nevoile sociale ale acestora, zona geografică, problema comunitară/de mediu pe care încearcă să o rezolve întreprinderea

 

Populația romă are caracteristici culturale și stil de viață specifice, care pot să nu fie înțelese în general și care pot contribui la prejudecățile pe care le pot experimenta din partea populației non-romă. Cu toate acestea, cultura romă de lungă durată nu este statică, iar o caracteristică a comunităților rome este capacitatea de a se adapta la circumstanțele economice și sociale în schimbare, păstrându-și în același timp identitatea culturală. Caracteristicile lor culturale și de stil de viață includ: un accent pe unitatea familială, familii mai mari și familii extinse care trăiesc adesea în același loc; valoarea acordată copiilor și importanța educației în cadrul unității familiale; abilități antreprenoriale, activități independente și flexibilitate în căutarea mijloacelor de supraviețuire sau asigurare a traiului; tradiții culturale stricte care diferă de cele din societatea mai largă; o istorie a bilingvismului și a utilizării unei limbi distincte și separate; un sentiment de mândrie în identitatea lor culturală; o tradiție a mobilității în căutarea unui mijloc de a-și câștiga existența și, de asemenea, în călătoriile din motive familiale și culturale, cum ar fi: înmormântări, nunți, boli în familie sau târguri. Mobilitatea și imperativele flexibilității sunt o caracteristică a tuturor comunităților rome. Recunoașterea, înțelegerea și acceptarea acestor diferențe culturale sunt cheia pentru sprijinul eficient pentru populația romă. Cu toate acestea, o mare parte din populația romă recunoaște că ar putea avea nevoie de locuri de muncă plătite, deoarece multe dintre oportunitățile tradiționale de angajare pe cont propriu scad și că, fără calificări, ei și copiii lor pot avea opțiuni de angajare foarte limitate și slab plătite. Am constatat că furnizarea de oportunități de ocupare flexibile axate pe relevanța pentru comunitățile rome este un factor cheie în implicarea mai multor oameni din comunitatea romă în activități productive și educative și pentru mai mult timp. Un mod flexibil și adaptat de integrare comunitară, relevant din punct de vedere cultural și afirmativ, este important pentru populația romă. Este deosebit de important pentru ei să își vadă cultura, istoria, limba și valorile reflectate în experiența lor de muncă și educațională. Indiferent de ocupația lor, comunitățile de romi sunt foarte apropiate, orele de lucru sunt adesea limitate, deoarece timpul petrecut cu familia și comunitatea este mai important decât câștigul economic, la care se apelează deseori doar în scopuri de supraviețuire. Acesta este motivul pentru care majoritatea romilor aleg să lucreze pe cont propriu și/sau doar când nu există altă alternativă pentru ziua de mâine și nu pentru un angajator cu contract. Comunitatea romă s-ar putea să fie singura comunitate care mai păstrează experiența unei comunități umane complete, mai ales în contextul gentrificării pronunțate a mediului rural, unde mai erau până nu demult comunități și ale populațiilor non-romă, dar foarte puține au supraviețuit ca și comunități în prezent. Așa că sătenii non-romi vor avea de învățat lecții semnificative de la participanții romi despre comunitate, resurse, accesul la aceste resurse, dar cel mai important, contribuția la aceste resurse.

În mod complementar, întreprinderea socială „Coșul Bunicii” își propune să abordeze problema izolării sociale și economice severe și în rândul persoanelor vârstnice, în special al femeilor văduve, precum și lipsa oportunităților economice și sociale pentru mamele singure și alte persoane vulnerabile din comuna Săcădat, județul Bihor. Această situație este amplificată de migrarea accentuată a populației tinere în străinătate, lipsa unor oportunități economice locale suficiente și insuficiența structurilor de sprijin social comunitar.

Posibile cauze ale problemei:

·         Migrarea tinerilor și a familiilor tinere în străinătate pentru condiții economice mai bune, lăsând în urmă persoane în vârstă singure și vulnerabile;

·         Lipsa unui cadru economic local diversificat, care să ofere oportunități de angajare sustenabile pentru populația rămasă în comunitate;

·         Lipsa unei infrastructuri sociale adecvate care să ofere sprijin emoțional și economic persoanelor vârstnice, văduvelor și mamelor singure;

·         Reducerea interacțiunilor sociale semnificative din cauza declinului spiritului comunitar și a dispariției treptate a tradițiilor locale;

·         Dificultăți logistice și economice în procesarea produselor locale și tradiționale, din cauza lipsei unei infrastructuri comerciale adaptate nevoilor locale.

Problema izolării sociale și economice a persoanelor vârstnice și vulnerabile din comuna Săcădat este semnificativă, având efecte directe și severe asupra calității vieții acestora.

Aceste persoane sunt caracterizate în mod general prin:

·         Vârsta înaintată (în general peste 60 de ani pentru persoanele vârstnice);

·         Nivel economic precar sau instabil, determinat de pensii mici sau lipsa unor venituri regulate;

·         Un nivel educațional variat, în general scăzut sau mediu, limitând accesul la oportunități sociale extinse;

·         Situație familială și socială dificilă, adesea trăind singure sau în condiții de izolare și lipsă a suportului familial constant;

Experiențele tipice ale persoanelor din grupul afectat includ sentimente profunde de singurătate, dificultăți emoționale și economice, izolarea socială accentuată și imposibilitatea de a accesa servicii și produse de bază. Interacțiunile cu persoanele vârstnice din comună, în special discuțiile și mărturiile acestora, au evidențiat clar necesitatea urgentă a unei soluții care să ofere sprijin social și economic concret, validând astfel intervenția propusă de întreprinderea socială „Coșul Bunicii”.

Nevoile principale identificate în cadrul comunității sunt reprezentate de necesitatea creării unor oportunități de muncă ocazională, non-contractuală pentru comunitatea romă, a unui suport emoțional constant, crearea de oportunități economice și acces la servicii și produse esențiale de calitate. Abordările propuse de „Coșul Bunicii” pentru îmbunătățirea acestei situații includ:

·         Înființarea unei bucătării comunitare ca spațiu de socializare, interacțiune și sprijin reciproc;

·         Organizarea activităților recreative, evenimente locale (clacă, șezători, serbări etc.) și picnicurilor, creând oportunități de socializare și integrare;

·         Angajarea persoanelor vulnerabile, oferind o punte de la necesitate la oportunitate;

·         Dezvoltarea unei rețele de schimb locale care să promoveze și să faciliteze accesul la produse locale și la o piață locală (în sensul tradițional al cuvântului), contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții întregii comunități.

Tendințe și posibili parteneri: Tendințele actuale indică o creștere a interesului față de economia socială, produsele locale și revigorarea comunității, ceea ce oferă un context favorabil dezvoltării întreprinderii sociale „Coșul Bunicii”. De asemenea, există o preocupare tot mai mare a instituțiilor publice și a societății pentru integrarea persoanelor vulnerabile în viața economică și socială. Modificările legislative privind sprijinul întreprinderilor sociale și fondurile disponibile pentru dezvoltare rurală și incluziune socială sunt, de asemenea, factori pozitivi care pot contribui la sustenabilitatea inițiativei.

Partenerii potențiali includ:

·         Primăria Săcădat, care și-a exprimat deja sprijinul pentru acest proiect;

·         ONG-uri active în domeniul social sau rural care pot oferi expertiză, voluntari sau colaborări;

·         Unități de învățământ local sau parohii, pentru sprijin logistic sau uman în activitățile comunitare;

 

·         Producători locali și membri ai comunității interesați să participe activ în proiect ca furnizori sau voluntari.

 

Descrierea produsului/produselor, serviciului/serviciilor, respectiv a lucrării/lucrărilor care vor face obiectul activității întreprinderilor sociale, inclusiv întreprinderilor sociale de inserție

 

 

Descrierea produselor și serviciilor oferite de întreprinderea socială „Coșul Bunicii”
Întreprinderea socială „Coșul Bunicii” își propune să proceseze și să distribuie produse alimentare obținute din materii prime locale, precum și să ofere servicii comunitare care au un impact direct în viața persoanelor vulnerabile din comuna Săcădat, județul Bihor. Produsele și serviciile sunt concepute nu doar pentru a genera venituri, ci și pentru a crea coeziune comunitară, a combate izolarea și a oferi o viață mai bună comunității rome, persoanelor vârstnice și altor membri ai comunității aflați în dificultate.

Produse:

1.      Fructe și legume deshidratate – obținute printr-un proces natural de deshidratare care păstrează proprietățile nutritive ale alimentelor. Produsele sunt ambalate în pungi ecologice și etichetate manual, conținând ingrediente 100% naturale, fără aditivi sau conservanți. Acestea pot fi consumate ca gustări sănătoase, folosite în ceaiuri, prăjituri sau ca ingrediente în mâncăruri tradiționale.

2.      Sucuri naturale – preparate din fructe și legume proaspete de sezon (mere, morcovi, sfeclă roșie), presate la rece pentru a menține enzimele și vitaminele active. Se pot consuma la micul dejun, în pauzele de hidratare sau în scop terapeutic pentru întărirea imunității.

3.      Zacuscă, gemuri și dulcețuri tradiționale – produse în bucătăria comunitară, folosind rețete locale moștenite de la bunici, gătite cu grijă de femeile din comunitate. Sunt ideale pentru consum zilnic, dar și pentru a fi oferite în dar.

4.      Tăieței de casă – preparați manual de către bunicuțele din comunitate, din ouă, făină și sare, uscați în mod natural. Sunt perfecți pentru supe sau feluri principale, fiind un produs care evocă gustul copilăriei și siguranța unei mese sănătoase.

5.      Platouri cu produse tradiționale – coșuri tematice sau platouri pentru evenimente, care vor conține o selecție de produse din cele de mai sus, împachetate cu grijă și aspect plăcut pentru a fi oferite cadou sau consumate la ocazii speciale. Pot fi utilizate la evenimente, reuniuni de familie, sau drept cadouri corporate.

Servicii:

1.      Crearea unei rețele de intermedieri de servicii necesare în comunitate, care pot fi oferite spre prestare membrilor comunității rome – aplicație pe mobil, prin promovarea și experimentarea utilizării în comună a tichetelor pentru prestații casnice conform Legii nr. 111/2022.

2.      Bucătărie comunitară – un spațiu destinat preparării produselor, dar și socializării, transmiterii tradițiilor culinare și gătitului în comun. Vor fi organizate ateliere de gătit pentru copii și adulți, dezvoltând abilități practice și legături între generații și între culturi.

3.      Servicii comunitare pentru persoanele vârstnice – constând în vizite la domiciliu, livrarea de produse gratuite pentru bunici izolați sau cu dizabilități, activități recreative (picnicuri, clacă, serbări, întâlniri comunitare). Aceste servicii contribuie direct la combaterea singurătății și la reintegrarea socială a vârstnicilor și pot fi oferite spre prestare membrilor comunității rome – aplicație pe mobil, prin promovarea și experimentarea utilizării în comună a tichetelor pentru prestații casnice conform Legii nr. 111/2022.

4.      Spațiu comunitar și de prezentare – unde produsele (alimentare, meșteșugărești, artă și artizanale) vor fi expuse spre vânzare și unde vor avea loc evenimente, ateliere sau întâlniri cu membrii comunității și ai asociației interesați de produsele locale. Va deveni un punct de referință local pentru promovarea valorilor tradiționale.

5.      Foișor comunitar cu cuptor și sobă cu plită pe lemne – va fi un spațiu autentic, din materiale naturale (lemn, piatră), dotat cu un cuptor tradițional pentru coacerea pâinii, plăcintelor și altor preparate, precum și cu o sobă cu plită pe lemne. Acest foișor va fi un loc de întâlnire pentru gătit în aer liber, evenimente culinare, ateliere și picnicuri, reconstituind atmosfera ospitalieră a vremurilor de altădată.

Beneficiile produselor și serviciilor:
Toate produsele și serviciile au fost concepute pornind de la nevoile reale ale comunității locale. Ele susțin economia locală și contribuie la păstrarea tradițiilor culinare. Beneficiarii principali – consumatorii și membrii comunității – vor avea acces la produse autentice, nutritive și sigure, precum și la servicii care combat singurătatea și marginalizarea.
Alegerea acestor beneficii s-a bazat pe consultări directe cu bunicuțele și femeile din comunitate, pe observații din teren și pe înțelegerea profundă a realităților din mediul rural.

Imaginea și poziționarea brandului „Coșul Bunicii”:
Produsele și serviciile propuse răspund nevoii de reconectare a oamenilor cu valorile autentice ale comunității: mâncare curată, relații umane sincere, sprijin reciproc. Aceste produse se vor consuma nu doar pentru gustul lor autentic și calitatea naturală, ci și pentru că în fiecare borcan, fiecare pachet, se regăsește o poveste – o poveste despre bunătate, tradiție și solidaritate. Produsele vor fi prezentate ca „un dar din partea bunicii” – un mesaj cald, emoțional, adresat celor care doresc să consume responsabil și să sprijine un model de economie socială.
Aspectul social va fi comunicat direct pe etichete, prin materiale vizuale, povestiri personale ale beneficiarilor, dar și prin implicarea consumatorilor în ateliere sau vizite în spațiile comunitare. Această abordare va consolida brandul „Coșul Bunicii” ca simbol al încrederii, al grijii și al autenticității – un brand care inspiră și aduce oamenii împreună.

Produsele și serviciile „Coșul Bunicii” aduc un plus de valoare prin calitate, autenticitate și impact social. Oamenii nu vor primi doar alimente – ci devin parte a unei comunități care trăiește prin tradiție, solidaritate și respect reciproc. Acest model va continua să evolueze odată cu nevoile membrilor săi și cu dorința de a face bine, în fiecare zi.

Nevoile acoperite, imaginea de brand și comunicarea socială – „Coșul Bunicii”
Produsele și serviciile oferite de „Coșul Bunicii” răspund unei nevoi profunde din ce în ce mai evidente în societatea actuală: dorința de a consuma alimente curate, autentice, realizate responsabil și cu suflet. În același timp, consumatorii își doresc să contribuie la binele comunității și să aibă un impact pozitiv prin alegerile lor de zi cu zi.

Întreprinderea răspunde acestor nevoi prin:

·         Furnizarea de produse alimentare sănătoase, preparate în mod tradițional;

·         Implicarea comunității rome;

·         Sprijinirea directă a persoanelor vulnerabile din comunitate (bunicuțe, mame singure);

·         Crearea unui spațiu de apartenență și implicare pentru membrii;

 

·         Revitalizarea legăturii dintre consumatori și producătorii locali.

 

Modelul de organizare și funcționare a întreprinderii sociale, cu accent pe modul în care se asigură participarea membrilor și a altor actori interesați, inclusiv persoane din grupuri vulnerabile, dacă acestea fac parte din grupurile vizate de întreprindere, la deciziile privind activitățile acesteia și modul în care acesta reflectă principiile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială

 

Modelul de organizare și funcționare a întreprinderii sociale – Coșul Bunicii

Întreprinderea socială „Coșul Bunicii” este organizată și funcționează pe baza principiilor fundamentale ale economiei sociale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 219/2015. Modelul de organizare este construit pentru a susține implicarea directă a membrilor comunității, în special a comunitatii rroma si persoanelor din grupuri vulnerabile, în toate etapele procesului decizional și operațional. Scopul este de a crea o întreprindere solidară, democratică, transparentă și sustenabilă, chiar daca aceasta va trebui deprinsa si invatata pe parcurs de catre membrii si sustinatori.

1. Structura organizatorică și locația: Sediul întreprinderii va fi  în comuna Săcădat, județul Bihor, într-un spațiu accesibil comunității locale. Acest sediu va fi cu contract de comodat, iar suprafata pentru bucataria comunitara si alte spatii aproximativ 170 mp si aproximativ 0,6 ha teren pentru picnicuri in aer liber. Spatiul va fi compartimentat astfel:   o bucătărie comunitară, un atelier de producție (pentru deshidratarea fructelor și legumelor, prepararea sucurilor, tăiețeilor și conservelor), un foișor cu cuptor tradițional și sobă pe lemne, un spațiu de depozitare, expunere si de întâlnire pentru membri si 1 grup sanitar.

Producția de bunuri și prestarea de servicii – Coșul Bunicii

Întreprinderea socială „Coșul Bunicii” desfășoară o activitate de producție artizanală, cu o puternică ancorare în valorile tradiționale și sociale. Produsele sunt realizate cu implicarea directă a bunicuțelor văduve, a mamelor singure și a femeilor rome, în scopul oferirii unui trai decent, a re-implicarii lor în viața comunității și a reconectării generațiilor prin muncă și tradiție.

Etapele procesului de producție:

1.      Colectarea materiilor prime:

o    Achiziția se face direct de la micii producători locali din comuna Săcădat și satele învecinate, înscriși în cadrul asociației, sau prin recoltare directa cu sprijinul romilor. Acest lucru contribuie la stimularea economiei locale și la reducerea impactului asupra mediului.

2.      Pregătirea materiilor prime:

o    Legumele și fructele sunt atent sortate, curățate, spălate și pregătite manual de către membrii implicați.

3.      Procesarea:

o    Produsele sunt gătite pe sobă cu plită sau în cuptor tradițional, pentru a păstra gustul autentic.

o    Tăiețeii de casă sunt realizați manual, întinși cu sucitorul și tăiați cu cuțitul, apoi uscați natural.

o    Fructele și legumele sunt deshidratate cu ajutorul unui deshidrator profesional.

o    Sucurile sunt presate la rece, păstrând întreaga valoare nutritivă a fructelor.

4.      Ambalarea și etichetarea:

o    Produsele sunt ambalate în recipiente reciclabile, etichetate manual

5.      Distribuția:

o    Produsele sunt livrate membrilor cotizanți ai asociației, fie direct la domiciliu, fie prin punctul fix de ridicare. Nu sunt distribuite în lanțuri comerciale, păstrând astfel caracterul exclusiv și comunitar al inițiativei.

Durata estimată pentru producția unei unități:

·         Tăieței de casă: 4-5 ore (inclusiv uscare);

·         Zacuscă sau gem: 6-8 ore;

·         Deshidratarea: între 6 și 18 ore, în funcție de produs;

·         Sucuri presate: 2-3 ore pentru un lot de 20-30 de sticle.

Metode de control al calității:

·         Control vizual și senzorial în fiecare etapă (miros, textură, aspect);

·         Igienă riguroasă în toate spațiile de lucru;

·         Feedback constant de la consumatori și membri cotizanți;

·         Întocmirea de fișe de proces pentru fiecare produs.

Prestarea de servicii: Pe lângă producția de bunuri, întreprinderea oferă și servicii cu caracter social și comunitar:

·         Organizarea de ateliere de gătit pentru copii și turiști;

·         Posibilitatea ca membrii să își prepare propriile conserve în bucătăria comunitară, cu sprijinul personalului;

·         Gătirea în foișorul comunitar la evenimente (zile de naștere, picnicuri);

·         Livrare de produse pentru bunicii cu dizabilități sau în situații dificile;

·         Activități de socializare între generații (mese comune, zile tematice).

Adaptarea serviciilor la nevoile oamenilor: Serviciile sunt flexibile și adaptate la nevoile concrete ale comunității:

·         Pachete personalizate pentru cei care suferă de diabet sau intoleranțe alimentare;

·         Livrări la cerere în funcție de disponibilitate;

·         Programe de fidelizare pentru membrii activi.

Concluzie: Procesul de producție și prestarea de servicii din cadrul „Coșului Bunicii” reflectă un model uman, profund implicat în viața comunității. Fiecare produs spune o poveste, iar fiecare serviciu vine ca un răspuns la o nevoie reală, totul într-un cadru cald, prietenos și plin de sens social.

Gestiunea aprovizionării și inventarului – Coșul Bunicii

Pentru întreprinderea socială „Coșul Bunicii”, o bună gestionare a aprovizionării și a inventarului este esențială pentru menținerea fluxului de producție, a calității produselor și a eficienței economice. Modelul de aprovizionare este construit pe un lanț scurt și sustenabil, axat pe parteneriatul cu producători locali și pe transparența fiecărui pas din proces.

1. Necesități de aprovizionare:

Aprovizionarea se va realiza periodic, în funcție de sezonalitatea produselor și planul de producție lunar, iar categoriile principale sunt:

·         Materii prime:

o    Legume și fructe de sezon (roșii, vinete, ardei, prune, mere, pere, morcovi, sfeclă etc.);

o    Lactate (brânză, lapte, smântână – pentru produse ocazionale);

o    Ouă de țară și făină pentru tăieței de casă;

·         Materiale auxiliare:

o    Sare, zahăr, condimente naturale (cimbru, foi de dafin, piper etc.);

o    Oțet, ulei de floarea soarelui presat la rece;

·         Consumabile:

o    Borcane, sticle de sticlă reutilizabile;

o    Capace metalice, etichete, ață pentru legare, pungi din hârtie sau materiale biodegradabile;

o    Mănuși de unică folosință, echipamente de protective si igiena, produse de curățenie, soluții dezinfectante.

·         Mărfuri pentru uz intern:

o    Lemne pentru soba și cuptorul tradițional;

o    Combustibil pentru livrări;

o    Hârtie, toner și alte consumabile pentru etichetare și ambalare.

2. Politica de aprovizionare:

·         Se va colabora exclusiv cu producători locali, membri ai asociației, pentru susținerea economiei locale și reducerea costurilor logistice;

·         Se vor stabili parteneriate sezoniere, cu intelegeri flexibile bazate pe încredere și continuitate;

·         Se va evita risipa prin procesarea integrala a materiei prime, resturile fiind folosite pentru hrana animalelor;

·         Se vor menține stocuri minime sigure pentru produse de bază și ambalaje.

3. Gestiunea inventarului:

·         Inventarul va fi gestionat printr-un registru electronic, completat zilnic de către responsabilul de producție sau logistică;

·         Vor exista spații clar delimitate pentru stocarea materiilor prime, a produselor finite și a ambalajelor;

·         Produsele perisabile vor fi procesate cu prioritate;

·         Stocurile vor fi verificate lunar;

·         Pentru produsele livrate, se va ține evidența pe loturi, pentru trasabilitate și responsabilitate alimentară.

4. Siguranța și calitatea stocurilor:

·         Materiile prime vor fi depozitate în condiții optime de temperatură și umiditate;

·         Produsele finite vor fi păstrate în spații curate, uscate, ferite de lumină solară directă;

·         Ambalajele vor fi verificate înainte de utilizare pentru integritate și igienă;

·         Se va implementa un sistem de etichetare cu data producerii și termenul de valabilitate.

5. Impact social al politicii de aprovizionare:

·         Prin achiziții locale, se oferă un venit sigur micilor fermieri și gospodăriilor din comunitate, dar si posibilitatea de munca ocazionala pentru romi;

·         Femeile din grupuri vulnerabile implicate în procesul de aprovizionare și inventariere sunt instruite și responsabilizate, contribuind la dezvoltarea lor profesională și personală;

·         Se încurajează bunele practici în gospodăriile locale: agricultură curată, ambalaje reutilizabile, respect pentru natură și tradiție.

Concluzie: Gestiunea aprovizionării și a inventarului în cadrul „Coșului Bunicii” nu este doar un proces logistic, ci și un mecanism de sprijin social, sustenabilitate și transparență. Fiecare borcan, fiecare pachet livrat este rezultatul unui efort colectiv organizat, bazat pe valori și responsabilitate.

Costuril de start-up includ investitiile initiale si cheltuielile ( salarii, utilitati, etc) pentru perioada anteprioara inceperii prestarii efective a serviciilor.Acestea au fost estimate in functie de planul operational, corelat cu preturile pietei. In total acetea au fost estimate la 59.477,56 euro. Acestea provin atat din surse proprii 6.100 euro, subventia de minimis aproximativ 297.379,80 lei, cat si servicii prestate de voluntari ( promovare,marketing…etc)

Rolul și justificarea investițiilor (bugetul schemei de minimis) – Coșul Bunicii

Investițiile prevăzute în cadrul întreprinderii sociale „Coșul Bunicii” sunt esențiale pentru lansarea, funcționarea și dezvoltarea durabilă a afacerii. Acestea nu sunt doar cheltuieli necesare, ci instrumente strategice care susțin obiectivele economice și misiunea socială a proiectului. Atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, investițiile planificate vor avea un impact semnificativ asupra calității vieții beneficiarilor și asupra sustenabilității întreprinderii.

1. Investiții în infrastructura de producție și distribuție:

·         Amenajarea spațiului destinat bucătăriei comunitare: investiție esențială pentru realizarea produselor alimentare în condiții igienico-sanitare conforme. Pe termen scurt, permite începerea activității, iar pe termen lung, crește capacitatea de producție și încrederea consumatorilor.

·         Foișorul comunitar cu cuptor și sobă tradițională: va deveni un spațiu multifuncțional – producție, socializare, ateliere – consolidând legătura dintre membri și promovând valorile tradiționale.

2. Investiții în echipamente tehnologice:

·         Deshidrator profesional pentru fructe și legume – permite extinderea perioadei de valorificare a produselor sezoniere și diversificarea gamei de produse;

·         Mini-linie de producție pentru sucuri naturale – susține procesarea eficientă a fructelor și oferă un produs valoros nutritiv, căutat de consumatori;

·         Laptop și imprimantă profesională – necesare pentru etichetare, documentare, comunicare și transparență;

·          Rafturi metalice – pentru depozitare sigură și organizată a produselor și materiilor prime.

·         Oala profesionala adaptata cu mixer- pentru  gemuri, zacusca

3. Investiții în resurse umane:

·         Fonduri pentru angajarea a 4 persoane (dintre care 2 vulnerabile), cu contracte pe perioadă nedeterminată;

·         Servicii de contabilitate timp de 18 luni – pentru buna gestiune financiară și legală;

·         Formare profesională și mentorat – pentru dezvoltarea competențelor angajaților și creșterea calității produselor.

4. Investiții în marketing și digitalizare:

·         Crearea unui magazin online dedicat membrilor cotizanți – consolidează relația cu publicul țintă, susține vânzările și comunicarea transparentă;

·         Crearea unei aplicatii mobile “Day job” pentru romi- vom crea o aplicatie mobile simpla, de tip Day Job, destinata comunitatii rome, pentru a facilita accesul rapid si direct la munca zilnica si ocazionala in gospodariile locale. Aplicatia va conecta prestatorii de servicii casnice din comunitatea roma cu beneficiarii care cauta ajutor pentru activitati zilnice, promovand plat legala prin tichetele pentru activitati casnice. Aceasta solutie digital ava contribui la integrarea pe piata muncii si la cresterea ven iturilor legale pentru persoanele vulnerabile.

·         Campanii de promovare (online și offline) și materiale vizuale – contribuie la vizibilitate și la atragerea de noi membri, parteneri și voluntari.

5. Beneficiile investițiilor:

·         Pe termen scurt:

o    Lansarea activității în condiții optime;

o    Crearea locurilor de muncă;

o    Începerea livrărilor către membrii cotizanți;

o    Înregistrarea primelor venituri;

·         Pe termen lung:

o    Extinderea capacității de producție și a gamei de produse;

o    Fidelizarea membrilor și consolidarea comunității;

o    Noi experimente de integrare a comunitatii rroma ( extinderea “day job” catre personae fizice din Oardea, mai ales curatenie, spatii verzi si menaj, tot prin utilizarea de tichete conform Legii nr.111/2022

o    Creșterea numărului de persoane din grupuri vulnerabile implicate;

o    Sustentabilitatea economică și impactul social continuu.

6. Concluzie: Investițiile realizate prin schema de minimis reprezintă fundația pe care se construiește întreprinderea socială „Coșul Bunicii”. Ele susțin nu doar partea economică, ci și componenta socială – angajarea și valorizarea oamenilor invizibili ai comunității. Prin aceste investiții, proiectul va funcționa ca un catalizator de solidaritate, demnitate și tradiție vie în mediul rural.

Echipa de management și politica de resurse umane – Coșul Bunicii

Întreprinderea socială „Coșul Bunicii” își fundamentează activitatea pe o echipă mică, dar dedicată, cu o viziune clară: solidaritate, responsabilitate, implicare comunitară și respect pentru valoarea umană. Resursele umane sunt atât motorul, cât și inima întreprinderii. Astfel, formarea echipei și definirea politicii de personal sunt gândite pentru a integra persoane din medii vulnerabile, dar și profesioniști cu dorința de a contribui la o schimbare reală în comunitate.

1. Componența echipei și responsabilitățile:

·         Coordonator general / Inițiator proiect:

o    Rolul ei este de coordonare generală a activităților, viziune strategică, relații externe și fundraising – angajat cu ½ norma.

·         Responsabil producție:

o    Persoană cu experiență în procesarea alimentelor tradiționale, va coordona activitatea în bucătăria comunitară, va superviza etapele de producție, va organiza atelierele de gătit și va asigura respectarea standardelor de igienă și calitate – 2 voluntari.

·         Responsabil logistică și distribuție:

o    Coordonează livrările către membrii cotizanți, gestionează stocurile, se asigură că produsele ajung în timp util și în condiții optime. Preferabil o persoană din comunitate, cu spirit practic și simț organizatoric – 2 voluntari.

·         Contabil:

o    Persoană cu experiență în contabilitatea organizațiilor non-profit și sociale, responsabilă de buget, raportări financiare și salarizare – servicii contabile.

·         Responsabil comunicare și implicare comunitară:

o    Persoană cu abilități de comunicare și social media, care să transmită mesajul întreprinderii în online și offline, să interacționeze cu oamenii, să documenteze poveștile beneficiarilor - voluntar.

·         Personal de producție:

o    Minim 3 persoane, dintre care cel puțin 2 din grupuri vulnerabile (bunicute, mame singure), implicate în procesul de producție, ambalare, etichetare și livrare – 3 angajati cu jumate de norma, personal necalificat.

2. Politica de resurse umane:

·         Recrutarea se face cu prioritate din rândul persoanelor vulnerabile: femei peste 45 de ani, persoane cu dizabilități, părinți singuri sau seniori care își doresc să contribuie activ în comunitate;

·         Oferim formare practică la locul de muncă, mentorat și sprijin moral;

·         Program flexibil, adaptat capacităților individuale;

·         Mediu de lucru cald, prietenos, bazat pe empatie și colaborare;

·         Recompense non-financiare: recunoaștere publică, implicare în evenimente, cadouri simbolice și activități sociale.

3. Cultura organizațională: Întreprinderea promovează o cultură a respectului, apartenenței și dezvoltării personale. Se încurajează inițiativa, cooperarea și sprijinul reciproc. Fiecare angajat este considerat un membru important al unei familii extinse, în care toți contribuie la reușită și primesc susținere în momente dificile.

4. Motivații și recompense:

·         Salarii predictibile, plătite la timp;

·         Posibilitatea de a vedea concret impactul muncii proprii în viața comunității;

·         Activități de echipă (mese comune, excursii, implicare în evenimente);

·         Sentimentul de valoare și utilitate în rândul celor care, altfel, ar fi excluși social.

5. Pregătire pentru provocările antreprenoriatului social: Empatia, capacitatea de mobilizare și cunoașterea contextului social și economic din zonă sunt atuuri fundamentale în gestionarea unei întreprinderi sociale cu impact.

Concluzie: Echipa „Coșul Bunicii” este o combinație de maiestrie, empatie și determinare. Politica de resurse umane este centrată pe oameni – nu doar ca forță de muncă, ci ca suflet și motor al schimbării. Astfel, întreprinderea devine nu doar un loc de muncă, ci un loc unde oamenii își recapătă demnitatea, utilitatea și speranța

 

Participarea membrilor și a actorilor interesați în deciziile întreprinderii sociale – Coșul Bunicii

Întreprinderea socială „Coșul Bunicii” este construită pe fundamentul participării active și democratice a tuturor actorilor implicați – de la fondatori, angajați și membri cotizanți, până la beneficiarii direcți din grupuri vulnerabile și reprezentanții comunității. Acest model reflectă în mod fidel principiile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială, iar în această secțiune este prezentat principiul „a) prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea profitului”.

1. Participare activă în decizie:

·         Fiecare membru al asociației are dreptul să participe la luarea deciziilor privind activitățile întreprinderii, prin intalniri lunare, propuneri directe și vot democratic;

·         Persoanele vulnerabile angajate sau sprijinite (bunicile, mamele singure, romii etc.) sunt invitate să contribuie la planificarea producției, alegerea rețetelor, distribuirea sarcinilor și evenimentele comunitare;

·         Grupurile informale de lucru facilitează exprimarea liberă a nevoilor și a ideilor membrilor, indiferent de vârstă, educație sau statut social.

2. Centrul este omul, nu profitul:

·         Întreprinderea nu are ca scop obținerea de profit maxim, ci valorificarea potențialului uman și sprijinirea demnității persoanelor marginalizate;

·         Toate deciziile economice se iau prin prisma impactului social generat;

·         Potentialul excedent obținut este reinvestit în programele sociale, dezvoltarea infrastructurii, dotarea spațiilor comune și susținerea bunicuțelor care nu se pot deplasa.

3. Respectarea principiului legal – Art. 4, lit. a):

·         Acțiunile întreprinderii sunt fundamentate pe ideea că fiecare om are dreptul la valoare, recunoaștere și implicare;

·         Obiectivele sociale (revitalizarea comunitatii rome, combaterea izolării vârstnicilor, sprijinirea mamelor singure, revitalizarea comunității) sunt întotdeauna prioritare față de orice interes financiar;

·         Produsele realizate poartă amprenta umană, iar oamenii contribuie activ la susținerea unei cauze, nu doar la achiziționarea unui produs alimentar.

·         Planificarea livrărilor se face ținând cont de ritmul de muncă al persoanelor vârstnice și de starea lor de sănătate, nu de maximizarea numărului de produse livrate.

Concluzie: Prin acordarea priorității individului și obiectivelor sociale față de profit, „Coșul Bunicii” devine un model viu al economiei sociale, în care fiecare decizie reflectă empatie, solidaritate și respect față de om. Acest principiu nu este doar o obligație legală, ci o convingere profundă care ghidează întreaga activitate a întreprinderii.

Principiul solidarității și responsabilității colective – Coșul Bunicii

Art. 4, lit. b) din Legea nr. 219/2015 privind economia socială: „solidaritate și responsabilitate colectivă”

Întreprinderea socială „Coșul Bunicii” funcționează pe baza principiului fundamental al solidarității umane și al responsabilității colective față de bunăstarea întregii comunități. Fiecare membru, angajat sau beneficiar are un rol activ și valoros în întărirea legăturilor sociale și în crearea unui spațiu economic care pune omul și relațiile dintre oameni înaintea interesului individual sau a profitului.

1. Solidaritatea – fundația întreprinderii sociale:

·         La „Coșul Bunicii”, romii, persoanele vârstnice văduve, mamele singure, oamenii marginalizați nu sunt doar asistați social, ci implicați activ în activități cu valoare sociala și emoțională.

·         Membrii asociației contribuie la bunăstarea unii altora: unii oferă produse, alții muncă, alții sprijin financiar sau voluntariat. Astfel, se formează o rețea de susținere reciprocă.

·         Excedentul este utilizat echitabil sub formă de resurse pentru furrnizarea de servicii, sprijin, dotări comune sau îmbunătățirea condițiilor de muncă și trai pentru toți.

2. Responsabilitatea colectivă – decizii și acțiuni împreună:

·         Deciziile se iau în mod participativ, în urma consultării tuturor membrilor relevanți – indiferent de statutul lor economic, social sau profesional.

·         Se organizează adunări lunare, grupuri de inițiativă, sondaje interne și întâlniri informale pentru a asigura exprimarea liberă a tuturor vocilor.

·         Responsabilitatea pentru calitatea produselor, pentru respectarea valorilor sociale și pentru comunicarea transparentă este împărțită între toți participanții la activitate.

3. Exemple concrete de solidaritate și responsabilitate colectivă:

·         Bunicuțele care nu mai pot lucra la producție gătesc pentru voluntari sau oferă sfaturi la ateliere;

·         Membrii cotizanți aduc voluntari sau donează materiale pentru amenajarea spațiilor;

·         În perioade dificile (ex. boli, lipsuri materiale), comunitatea se mobilizează pentru ai sprijini pe cei afectați;

·         Copiii voluntarilor participă la activități alături de seniori, formând punți între generații.

4. Impactul social:

·         Se reduce izolarea socială și se stimulează empatia în rândul membrilor comunității;

·         Se formează o cultură a implicării și a încrederii reciproce;

·         Persoanele vulnerabile redescoperă sentimentul de apartenență și utilitate, ceea ce duce la o îmbunătățire a stării de sănătate mentală și emoțională.

5. Concluzie: Prin solidaritate și responsabilitate colectivă, „Coșul Bunicii” nu este doar o întreprindere socială, ci un adevărat model de conviețuire și cooperare comunitară. Această abordare creează nu doar produse tradiționale de calitate, ci și legături umane durabile care întăresc structura socială a întregii localități

Convergența dintre interesele membrilor asociați și interesul general și/sau interesele unei colectivități – Coșul Bunicii

Art. 4, lit. c) din Legea nr. 219/2015 privind economia socială: „convergenţa dintre interesele membrilor asociaţi şi interesul general şi/sau interesele unei colectivităţi”

Întreprinderea socială „Coșul Bunicii” este gândită și structurată astfel încât interesele membrilor implicați activ în activitate să se alinieze cu nevoile și aspirațiile generale ale comunității din care fac parte. Această convergență este fundamentul pe care se clădește sustenabilitatea socială și economică a proiectului.

1. Obiective comune – beneficiu mutual:

·         Membrii asociați își doresc, în primul rând, revitalizarea valorilor tradiționale, sprijinirea vârstnicilor și a mamelor singure, încurajarea agriculturii locale și reconstruirea legăturilor comunitare;

·         Aceste obiective nu sunt doar personale, ci reprezintă și nevoi reale ale comunității din Săcădat și din împrejurimi, afectată de migrație, îmbătrânirea populației, izolarea socială și lipsa locurilor de muncă;

·         Astfel, fiecare membru contribuie la un bine comun, știind că acțiunile sale aduc valoare nu doar lui personal, ci și colectivității în ansamblu.

2. Interes personal integrat în interesul comunitar:

·         O bunicuță implicată în producerea tăiețeilor nu doar că își reocupă un loc activ în societate, dar contribuie și la păstrarea unui meșteșug local, de care se bucură întreaga comunitate;

·         O mamă singură care lucrează în asociație își câștigă independența financiară, dar și încrederea în sine – devenind un exemplu pentru altele;

·         Membrii cotizanți primesc produse sănătoase și autentice, dar în același timp investesc în menținerea vie a unei rețele sociale valoroase.

3. Decizii luate în interesul general:

·         Deciziile se bazează pe dialog și consultare, astfel încât propunerile personale să servească și interesului public;

·         Exemple: în alegerea produselor de sezon, se ține cont atât de preferințele membrilor, cât și de capacitatea de aprovizionare a producătorilor locali;

·         Investițiile sunt orientate spre infrastructura comună – foișor, spații de lucru, ateliere – nu spre beneficiul individual.

4. Activități cu impact dublu:

·         Fiecare activitate a întreprinderii generează un rezultat economic pentru membrii implicați și un impact social vizibil pentru comunitate;

·         Ex: producerea sucurilor de fructe = oportunitate de munca ocazionala pentru romi+venit pentru asociație + încurajarea consumului sănătos + sprijin pentru livezile locale.

5. Concluzie: „Coșul Bunicii” este o întreprindere unde interesul individual și binele colectiv nu se exclud, ci se întăresc reciproc. Aici, fiecare acțiune are dublă valoare – contribuie la dezvoltarea personală și la consolidarea comunității. Această convergență între aspirațiile membrilor și nevoile comunității este cheia succesului pe termen lung și reflectă în mod fidel spiritul economiei sociale.

Controlul democratic al membrilor, exercitat asupra activităților desfășurate – Coșul Bunicii

Art. 4, lit. d) din Legea nr. 219/2015 privind economia socială: „control democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşurate”

Întreprinderea socială „Coșul Bunicii” funcționează pe principiul implicării directe și democratice a tuturor membrilor în procesele decizionale. Acest tip de guvernanță participativă asigură nu doar transparență și responsabilitate, ci și consolidarea unui spirit comunitar profund, unde fiecare voce contează.

1. Participarea egală în procesul decizional:

·         Fiecare membru asociat are un vot egal în cadrul adunărilor generale;

·         Deciziile importante (privind investițiile, activitățile viitoare, strategia de dezvoltare) sunt supuse dezbaterii colective;

·         Se promovează cultura dialogului și a consensului, evitând concentrarea deciziilor în mâinile unui grup restrâns.

2. Structuri organizatorice democratice:

·         Întreprinderea este organizată sub formă de asociație, iar organele de conducere (Consiliul Director) sunt alese prin vot direct de către membrii fondatori și cotizanți;

·         Mandatele sunt limitate în timp și revocabile prin votul membrilor, ceea ce garantează responsabilitatea și rotația conducerii;

·         Se promovează transparența în gestionarea resurselor și a rezultatelor prin rapoarte anuale și informări periodice către toți membrii.

3. Mecanisme de consultare și feedback:

·         Se organizează lunar întâlniri cu membrii activi și beneficiarii vulnerabili pentru a evalua activitățile desfășurate și a propune îmbunătățiri;

·         Se folosește un sistem de sugestii și propuneri scrise din partea comunității, care sunt analizate de echipa de conducere;

·         Bugetele anuale, planurile de activitate și modificările strategice sunt supuse aprobării membrilor asociați.

4. Implicarea persoanelor vulnerabile în decizii:

·         Bunicuțele și femeile vulnerabile implicate în activitate nu sunt doar angajate sau beneficiare, ci și actori activi în definirea direcției organizației;

·         Se încurajează exprimarea liberă a nevoilor, ideilor și nemulțumirilor lor în cadrul ședințelor sau grupurilor de lucru;

·         O parte din deciziile care țin de producție, organizarea atelierelor și activitățile sociale sunt luate împreună cu aceste persoane.

5. Impactul controlului democratic:

·         Se creează un sentiment de apartenență și co-responsabilitate pentru bunul mers al întreprinderii;

·         Crește încrederea între membrii și între conducere și comunitate;

·         Se evită riscurile de abuz sau dezechilibru în alocarea resurselor și în direcționarea activităților.

6. Concluzie: Controlul democratic exercitat de membrii „Coșului Bunicii” este mai mult decât un mecanism de guvernanță – este expresia valorilor fundamentale ale întreprinderii: egalitate, responsabilitate, transparență și solidaritate. Prin implicarea tuturor în decizii, întreprinderea devine un model de economie socială funcțională și durabilă.

Personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune și independență față de autoritățile publice – Coșul Bunicii

Art. 4, lit. f) din Legea nr. 219/2015 privind economia socială: „personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţile publice”

Întreprinderea socială „Coșul Bunicii” este înființată sub forma juridică de asociație cu personalitate juridică proprie, înregistrată conform prevederilor legale în vigoare. Această formă de organizare permite o gestiune autonomă, responsabilă și independentă față de orice influență politică sau instituțională, fiind dedicată în exclusivitate comunității și beneficiarilor săi vulnerabili.

1. Personalitate juridică distinctă:

·         „Coșul Bunicii” este o entitate legală distinctă, înregistrată la Registrul Asociațiilor și Fundațiilor;

·         Va deține cont bancar propriu, cod fiscal și are capacitatea de a încheia contracte, de a gestiona bugete și de a accesa finanțări publice sau private;

·         Actele juridice sunt semnate de reprezentantul legal, iar întreaga activitate este supusă normelor de transparență și legalitate.

2. Autonomie de gestiune:

·         Asociația își administrează resursele (financiare, materiale și umane) în mod independent și în deplin acord cu scopurile statutare;

·         Planificarea producției, recrutarea personalului, gestionarea aprovizionării, stabilirea prețurilor produselor și strategiile de dezvoltare sunt stabilite exclusiv de către conducerea și membrii asociației;

·         Deciziile economice nu sunt dictate din exterior, ci rezultă din consultare internă și analiza nevoilor comunității.

3. Independență față de autoritățile publice:

·         Deși colaborăm deschis cu autoritățile locale (ex. primăria, asistența socială), asociația nu se află sub influența acestora și nu depinde de intervenții administrative;

·         Proiectul „Coșul Bunicii” este un model de economie socială în care inițiativa comunitară primează, iar intervenția publică este doar complementară, prin sprijin logistic sau parteneriate voluntare;

·         Sursele de finanțare (donații, cotizații, fonduri nerambursabile) sunt gestionate transparent și nu sunt condiționate politic sau instituțional.

4. Avantajele acestui principiu în contextul proiectului:

·         Permite asociației să-și urmeze misiunea socială cu consecvență și integritate;

·         Oferă stabilitate organizațională și libertate în inovarea socială;

·         Asigură încrederea membrilor și a beneficiarilor că întreprinderea acționează în interesul comunității, nu al unor terți;

·         Creează un cadru propice pentru atragerea de voluntari, parteneri și finanțatori independenți.

5. Concluzie: Prin personalitate juridică proprie, autonomie în luarea deciziilor și independență totală față de autoritățile publice, întreprinderea socială „Coșul Bunicii” va fi exemplu autentic de inițiativă comunitară și economie solidară. Acest principiu asigură nu doar funcționarea eficientă a organizației, ci și respectarea valorilor democratice și a scopului social pentru care a fost creată.

Alocarea celei mai mari părți a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general – Coșul Bunicii

Art. 4, lit. g) din Legea nr. 219/2015 privind economia socială: „alocarea celei mai mari părţi a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivități sau în interesul personal nepatrimonial al membrilor”

Întreprinderea socială „Coșul Bunicii” va respecta cu rigurozitate principiul redistribuirii excedentului pentru atingerea obiectivelor sociale și comunitare asumate. Obiectivul nostru nu este maximizarea câștigurilor financiare, ci utilizarea resurselor pentru a crea valoare socială, sprijin pentru persoane vulnerabile, coeziune comunitară și păstrarea tradițiilor locale.

1. Utilizarea responsabilă a excedentului financiar:

·         Excedentul generat din activitatea de producție și distribuție este reinvestit în:

o    susținerea salariilor persoanelor vulnerabile angajate;

o    îmbunătățirea condițiilor de muncă (dotări, echipamente);

o    livrări gratuite de produse către persoane vârstnice nedeplasabile;

o    organizarea de activități recreative și educative (ateliere, picnicuri, evenimente intergeneraționale);

o    întreținerea și dezvoltarea spațiilor comunitare (bucătărie, foișor,…etc).

2. Obiective de interes general urmărite:

·         Revitalizarea comunitatii rome

·         Combaterea izolării sociale a bunicuțelor văduve și a persoanelor singure;

·         Sprijinirea mamelor singure în integrarea profesională și socială;

·         Revitalizarea economiei rurale prin colaborarea cu producători locali;

·         Educația comunității privind consumul responsabil, sănătos și local;

·         Conservarea meșteșugurilor tradiționale și a rețetelor autentice.

3. Interesul personal nepatrimonial al membrilor:

·         Membrii asociației beneficiază de:

o    sentimentul de apartenență și utilitate;

o    siguranță în cadrul unui colectiv solidar;

o    oportunități de dezvoltare personală și socială, fără presiune economică;

o    recunoaștere pentru contribuțiile lor, nu în bani, ci în respect și implicare comunitară.

4. Mecanisme de transparență și control:

·         Fiecare an financiar este încheiat cu un raport de activitate și unul financiar, prezentate în cadrul adunării generale a membrilor;

·         Reinvestirea excedentului este aprobată în mod democratic și documentată;

·         Nu se distribuie dividende, iar orice excedent este direcționat exclusiv spre obiectivele sociale și comunitare ale asociației.

5. Impactul reinvestirii profitului:

·         Întreprinderea se dezvoltă sustenabil și cu rădăcini sociale solide;

·         Membrii comunității percep „Coșul Bunicii” nu doar ca un furnizor de produse, ci ca un sprijin real în viața lor;

·         Modelul devine replicabil și inspiră alte comunități să-și creeze inițiative similare.

 

6. Concluzie: Prin alocarea excedentului către obiective sociale, „Coșul Bunicii” demonstrează că economia poate fi pusă în slujba omului și a binelui comun. Nu doar că respectăm cadrul legal, dar ne asumăm cu convingere acest principiu ca pilon esențial al viziunii noastre. Aici, fiecare bănuț reinvestit în comunitate devine o sămânță de speranță, solidaritate și demnitate.

 

Acest plan de afaceri v-a fost prezentat de Dorina Maria Lencar

COȘUL BUNICII

Alexandra Ioana

Proiectul „Coșul Bunicii” este una dintre cele mai promițătoare inițiative sociale propuse în cadrul campaniilor participative StartupStandup.ro. El pornește de la o idee simplă, dar profundă: să valorificăm ceea ce bunicii noștri știu să facă cel mai bine – să muncească pământul, să gătească autentic, să conserve, să îngrijească – și să le oferim demnitate, rol activ și venituri într-o lume care, de multe ori, i-a lăsat în umbră.

Propuneri constructive

  1. Platformă digitală dedicată – conectarea directă cu clientul final
    Am propus dezvoltarea unei platforme online dedicate, unde fiecare „bunică” (sau producător vârstnic) să aibă un profil propriu, cu poveste, produse, metode de preparare, fotografii autentice. Transparența creează încredere, iar clientul se conectează nu doar cu produsul, ci cu omul din spatele lui. Într-o lume a industrializării alimentației, această abordare este profund umană și diferențiatoare.
  2. Etichetare narativă și trasabilitate
    Am sugerat introducerea unei etichete narative: un scurt text pe fiecare produs care spune „cine este bunica X, de unde vine rețeta, cum a fost realizat produsul”. Aceasta nu doar că adaugă valoare emoțională, dar respectă și normele de trasabilitate alimentară. Un cod QR poate oferi acces la detalii suplimentare – inclusiv video-uri din gospodărie.
  3. Parteneriate cu rețele de retail local
    Pe lângă vânzarea online sau în târguri, am recomandat parteneriate cu băcănii și cafenele locale, unde produsele din Coșul Bunicii pot fi promovate într-un colț dedicat.
    Retailul de proximitate poate deveni vectorul unui nou tip de consum: empatic, sustenabil, cu impact social.

Riscuri identificate

  • Potențială suprasolicitare a vârstnicilor
    Deși ideea e generoasă, trebuie avută grijă ca volumul de muncă să nu depășească limitele fizice ale bunicilor implicați. Am sugerat introducerea unui sistem de „producție în valuri”, astfel încât să existe rotație, pauze și susținere din partea unui coordonator tânăr sau a unui voluntar pentru fiecare grup de vârstnici.
  • Neconformitate sanitară
    Am atras atenția asupra necesității unei proceduri clare de igienizare, ambalare și autorizare a spațiilor de lucru. Chiar dacă produsele sunt autentice, ele trebuie să respecte legislația în vigoare pentru a evita sancțiuni sau retrageri de pe piață. Soluția: înființarea unor micro-centre comunitare dotate conform normelor, unde vârstnicii pot lucra ocazional.

Aspecte contradictorii

  • Proiect social sau afacere de nișă?
    Am remarcat o tensiune între viziunea umanistă și tentația de „scalare” rapidă a proiectului. Creșterea bruscă a cererii poate duce la delegarea producției către persoane mai tinere, ceea ce ar dilua scopul inițial. De aceea, am propus menținerea unui „nucleu social”, clar definit, care să fie în centrul brandului – iar extinderea să se facă treptat și controlat.

Oportunități

  • Educație intergenerațională
    Coșul Bunicii poate deveni și o platformă educațională: organizarea de ateliere în școli sau online, în care bunicile învață tinerii rețete, meșteșuguri sau valori legate de răbdare, muncă, respect.
    Aceste momente pot fi filmate și distribuite ca materiale inspiraționale.
  • Brand de țară
    Proiectul poate evolua într-un brand social puternic al României rurale – un simbol al păstrării tradiției prin oameni vii, nu doar prin muzee sau povești.
    Eticheta „Produs din Coșul Bunicii” poate deveni un garant de calitate, etică și gust autentic românesc.

 

Întrebări
0
Răspunsuri
0
Postări
0

Monica Ghent

Într-o lume tot mai orientată spre cifre, eficiență și rezultate imediate, rar am intalnit o inițiativă care să respire sens, să fie clădită pe iubirea autentică față de oameni și pe înțelegerea profundă a durerilor tăcute dintr-o comunitate rurală. Din punctul meu de vedere „Coșul Bunicii” nu este doar o întreprindere socială, ci este o formă de rugăciune comunitară, o revenire la rădăcini, o încercare curajoasă de a repara ceea ce societatea a lăsat să se destrame: legătura dintre generații, între vecini, între suflete.

Proiectul reunește într-un mod armonios două categorii adesea uitate și marginalizate: comunitatea romă și persoanele vârstnice, în special femeile văduve. Ceea ce impresionează cu adevărat este modul în care aceste două grupuri nu sunt privite ca „beneficiari pasivi”, ci ca resursă activă, ca valoare vie a comunității. Bunicuțele devin creatoare de tradiție, păstrătoare ale meșteșugurilor culinare, iar membrii comunității rome, în loc să fie percepuți prin prisma etichetelor sociale, sunt încurajați să-și pună în valoare hărnicia, spiritul comunitar, simțul practic.

Această transformare nu este posibilă decât atunci când în spatele unui proiect se află un om cu chemare. Și nu e vorba aici de o chemare profesională, ci una interioară, spirituală, venită în urma unor trăiri adânci și a unei dorințe arzătoare de a sluji semenii. Cunoscând parcursul fondatoarei, este limpede că acest proiect este oglinda sufletului ei: cald, tăcut, dar profund. Un suflet care a știut să transforme suferința în mângâiere pentru alții, neputința în forță de mobilizare, iar tăcerea bunicilor și a celor marginalizați într-un glas colectiv care cere demnitate, nu milă.

În plan organizatoric, proiectul este impecabil structurat: respectă legislația economiei sociale, oferă soluții concrete, funcționale, construiește un lanț scurt de aprovizionare și valorificare, investește în oameni, nu doar în echipamente. Dar ceea ce face diferența este că dincolo de fiecare activitate descrisă – de la deshidratarea fructelor până la organizarea picnicurilor pentru bătrâni – se simte o intenție profund umană: aceea de a reda oamenilor simțul valorii personale, de a-i ajuta să simtă că au un loc, că sunt ascultați, că munca lor, chiar și la 70 de ani, este utilă și prețuită.

În același timp, aspectul spiritual al proiectului merită accentuat. Nu ca o dogmă, ci ca o stare de prezență: totul în „Coșul Bunicii” pare a se desfășura cu un soi de tihnă, de așezare, de reverență față de natură, față de tradiție, față de cei trecuți și cei ce vin. Plita cu lemne, borcanele etichetate de mână, tăiețeii întinși de bunicuțe – nu sunt doar activități economice, ci adevărate ritualuri ale memoriei colective, prin care comunitatea se reîntregește.

Un alt aspect care merită aplaudat este faptul că proiectul nu își propune să „reformeze” comunitatea romă prin impunerea unui model străin, ci să valorifice ceea ce deja există: solidaritatea lor, spiritul practic, atașamentul față de familie. E o abordare profund respectuoasă și matură, rar întâlnită în inițiativele sociale care tind să ajungă ori asistențiale, ori excesiv de tehnice.

Constructiv, aș sugera ca pe termen mediu proiectul să includă și o componentă de documentare vizuală – o arhivă video sau fotografică a activităților, poveștilor, produselor realizate. Ar fi o comoară de patrimoniu imaterial, dar și un instrument puternic de promovare și de atragere a susținătorilor externi.

Mai mult decât atât, pentru un impact spiritual mai profund, se poate crea un colț simbolic în spațiul comunitar – un copac al speranței sau un perete al bunătății, unde membrii să lase mesaje, gânduri sau rugăciuni. Într-o comunitate ca aceasta, în care spiritualitatea nu e o vorbă, ci un mod de a trăi, astfel de gesturi pot avea o rezonanță imensă.

În concluzie, „Coșul Bunicii” nu este doar o soluție locală la probleme sociale complexe. Este o lucrare cu rost. Este o dovadă vie că acolo unde omul vine cu inimă curată și cu respect față de ceilalți, și Dumnezeu lucrează. Este un model care ar trebui sprijinit, replicat și sădit în cât mai multe locuri unde oamenii au nevoie de hrană, de speranță și, mai ales, de sens.

 

Felicitari, fondatoarei si mult success!

Întrebări
0
Răspunsuri
0
Postări
0

Ioana Nicoruț

În opinia mea, proiectul „Coșul Bunicii” este un exemplu extraordinar de cum putem aplica principiile economiei sociale pentru a crea un impact real și pozitiv în comunitate. Mă simt mândru că sunt parte a acestei inițiative, deoarece nu doar că îmi permite să contribui activ la schimbarea în bine a celor din jur, dar și să particip la un model de business care pune bunăstarea oamenilor pe primul loc, nu profitul. Acesta este un punct esențial care face diferența între „Coșul Bunicii” și multe alte organizații care sunt doar orientate spre câștiguri financiare.

Unul dintre cele mai mari avantaje ale acestui proiect este faptul că „Coșul Bunicii” nu urmărește maximizarea profitului, ci își concentrează resursele pentru a sprijini comunitatea, în special pe cei vulnerabili. A aloca majoritatea excedentului financiar pentru obiective sociale este un gest care nu doar că respectă cadrul legal, dar arată și responsabilitatea socială a organizației. De exemplu, fondurile obținute sunt reinvestite în susținerea persoanelor vulnerabile angajate, dar și în îmbunătățirea condițiilor de muncă și în livrări gratuite către vârstnicii care nu se pot deplasa. Aceste acțiuni demonstrează angajamentul „Coșul Bunicii” de a crea un mediu mai bun pentru toți, indiferent de vârstă, statut social sau nivel de educație.

Un alt aspect care mă convinge de eficiența acestui proiect este autonomia pe care o are în gestionarea resurselor. Faptul că deciziile economice sunt luate de conducerea și membrii asociației, în mod independent, fără influențe externe, este esențial pentru a garanta că activitățile desfășurate sunt într-adevăr în interesul comunității și nu al altor factori externi. Acesta este un punct de maximă importanță, deoarece permite asociației să își construiască o strategie pe termen lung, adaptată nevoilor reale ale comunității, fără a fi constrânsă de interese politice sau financiare.

Independența față de autoritățile publice, chiar dacă în anumite momente există o colaborare deschisă cu acestea, este un alt pilon important al „Coșului Bunicii”. Această separare asigură că activitățile organizației sunt ghidate de valorile interne și nu de presiuni sau directive externe. Este vorba despre o autonomie reală, care permite „Coșului Bunicii” să își urmeze misiunea socială cu consecvență și integritate, fără a depinde de influențele externe. Totodată, acest principiu garantează transparența și responsabilitatea față de membrii comunității și față de cei care beneficiază de serviciile oferite.

Desigur, ceea ce face acest proiect cu adevărat unic este focusul pe obiectivele sociale și pe impactul pe termen lung asupra comunității. Printre obiectivele cheie se numără revitalizarea comunității rome, combaterea izolării sociale a persoanelor vârstnice și sprijinirea mamelor singure în integrarea profesională și socială. Acestea nu sunt doar scopuri ambițioase, ci și absolut necesare într-o societate care adesea uită să ofere sprijin celor mai vulnerabili. „Coșul Bunicii” se implică activ în reducerea acestor disparități sociale, punând în aplicare soluții reale și eficiente.

Mai mult decât atât, inițiativa contribuie semnificativ și la revitalizarea economiei rurale prin colaborarea cu producători locali, susținând astfel economia locală și promovând consumul responsabil și sănătos. A fi parte din acest proiect înseamnă nu doar a sprijini persoane în nevoie, ci și a contribui la menținerea tradițiilor locale și la păstrarea meșteșugurilor autentice, care sunt fundamentale pentru identitatea culturală a comunității. Este o combinație între economie socială, cultură și responsabilitate ecologică.

Un alt aspect care îmi place foarte mult este transparența cu care sunt gestionate resursele financiare. Nu doar că fiecare an financiar este încheiat cu un raport de activitate și unul financiar, dar procesul de reinvestire a excedentului este aprobat democratic și este documentat cu responsabilitate. Acest lucru crește încrederea celor din comunitate și a celor care sprijină financiar proiectul, știind că fiecare bănuț este utilizat corect și în interesul general al comunității. Prin acest mecanism, „Coșul Bunicii” demonstrează că poate funcționa ca un model de transparență și corectitudine, care poate fi replicat și în alte regiuni sau comunități.

În concluzie, „Coșul Bunicii” reprezintă o veritabilă lecție de solidaritate și responsabilitate socială. Este un proiect care dovedește că economia nu trebuie să fie doar despre profit, ci poate fi și despre bunăstare, încredere și dezvoltare comunitară. Eu personal cred că acest proiect este un exemplu de urmat și că ar trebui să inspirăm mai multe inițiative similare. Aș vrea ca acest model să devină un standard în modul în care se dezvoltă proiectele sociale, demonstrând că atunci când punem oamenii pe primul loc și când ne concentrăm pe nevoile comunității, putem construi ceva mult mai durabil și benefic pentru toți.

Întrebări
0
Răspunsuri
0
Postări
0

Ionuț Moscalu

Proiectul prezentat cu titlul „Coșul Bunicii” este emoționant, coerent și bine structurat. Însă, pentru a-l face mai clar, mai profesionist și potrivit pentru aplicații oficiale sau documente de finanțare, pot propune o versiune redactată și optimizată, păstrând tonul uman și implicarea sufletească a fondatoarei, dar clarificând anumite secțiuni, structurând mai eficient informația și corectând micile erori gramaticale sau de stil.

„Coșul Bunicii” este mai mult decât o inițiativă de economie socială – este un răspuns profund și autentic la nevoile reale ale unei comunități marginalizate. Pornind din județul Bihor, acest proiect reușește să aducă împreună oameni care, de cele mai multe ori, nu sunt văzuți, nu sunt ascultați și nu sunt valorizați. Într-un peisaj rural marcat de sărăcie, lipsa de locuri de muncă și discriminare, „Coșul Bunicii” oferă ceva rar: demnitate, apartenență și sens.

Ceea ce îl face cu adevărat special este abordarea umană și caldă, lipsită de judecată. Fiecare gest – de la oferirea unui loc de muncă unei mame singure, până la distribuirea unui pachet alimentar unei bătrâne izolate – este făcut cu grijă și respect. Aici, economia nu este un scop în sine, ci un mijloc de a reconstrui comunitatea de jos în sus.

Este impresionant cum proiectul reușește să creeze un spațiu sigur și incluziv, în care oameni din medii foarte diferite colaborează, învață și se vindecă împreună. Bucătăria comunitară devine astfel un simbol: locul unde munca, hrana și solidaritatea se transformă în speranță.

Valoarea socială a acestui proiect este incontestabilă. Nu doar că oferă șanse reale de reintegrare și autonomie, dar contribuie și la schimbarea mentalităților, în special în privința persoanelor rome, a femeilor vulnerabile și a celor marginalizați.

„Coșul Bunicii” merită toată susținerea, pentru că dovedește că se poate construi cu inimă, chiar și în cele mai dificile contexte. Este un model replicabil, dar în același timp profund legat de sufletul locului,  o lecție despre cum comunitatea devine puternică atunci când nimeni nu este lăsat în urmă.

Puncte forte ale textului este emoția autentică și implicare personală, tonul sincer și cald creează o conexiune imediată cu cititorul. Povestea fondatoarei și a comunității este prezentată cu umanitate și empatie, ceea ce este esențial într-un proiect social. Claritate în misiune și valori unde se înțelege clar scopul proiectului, combaterea izolării sociale și economice a grupurilor vulnerabile, crearea unui spațiu sigur și oferirea de demnitate prin muncă și apartenență. Iar impactul social este bine articulat, mesajul „ne vindecăm împreună” este foarte puternic și creează rezonanță profundă.

Aspecte de îmbunătățit sunt la structurarea  dar și la implementarea proiectului, acest proiect curge mai degrabă ca o confesiune personală, ceea ce îl face emoționant, dar poate părea dezorganizat pentru un evaluator. Îți recomand să-l structurezi pe 3-4 paragrafe clare.

Întrebări
0
Răspunsuri
0
Postări
0

Reka Pașcalău

Bună Dorina (Dora),

 

Atunci când alegem să plătim mai mult pentru zacusca preparată în sat, în loc să optăm pentru variantele “artizanale” la reducere din hipermarket, nu investim doar într-un produs alimentar, ci și în calitate, autenticitate și susținerea economiei locale .

Zacusca tradițională este realizată din legume proaspete, cultivate local, fără utilizarea intensivă a pesticidelor sau a fertilizanților chimici. De exemplu, în satul Idicel, Răzvan Rusu a construit o fabrică unde produce zacuscă folosind rețete tradiționale și ingrediente locale, gătite la ceaun pe foc de lemne, păstrând astfel gustul autentic al produsului . În contrast, multe produse din hipermarket, chiar și cele etichetate ca “artizanale”, pot conține aditivi sau conservanți pentru a prelungi durata de valabilitate și a îmbunătăți aspectul.

la producători locali, contribuim direct la susținerea micilor întreprinzători și a comunităților rurale. De exemplu, în Apuseni, întreprinzători locali produc zacuscă cu hribi și gălbiori, valorificând resursele naturale ale zonei și menținând tradițiile locale . Această susținere ajută la păstrarea locurilor de muncă și la dezvoltarea sustenabilă a satelor. 

 

Producătorii locali oferă adesea transparență totală în ceea ce privește procesul de fabricație. De exemplu, Răzvan Rusu a început producția de zacuscă cu resurse minime și a investit în menținerea metodelor tradiționale de preparare . În cazul produselor de masă, procesul de producție este adesea industrializat, iar informațiile despre proveniența ingredientelor și metodele de preparare pot fi opace. 

 

Produsele locale, realizate în loturi mici, au un impact ecologic redus comparativ cu producția industrială. De asemenea, consumul de alimente fără aditivi și conservanți este benefic pentru sănătate. În plus, susținerea agriculturii locale reduce amprenta de carbon asociată transportului pe distanțe lungi. 

 

În concluzie, alegerea de a plăti un preț mai mare pentru zacusca de la sat reflectă o investiție în calitate, sănătate și în sprijinirea comunităților locale. Este o decizie care transcende simpla achiziție a unui produs alimentar, având implicații pozitive asupra economiei rurale, mediului și bunăstării personale.

 

Ca si o modesta observatoare dar interesata de inițiativele de economie socială cu impact comunitar și caracter incluziv, consider că propunerea întreprinderii sociale „Cosul Bunicii” este un exemplu remarcabil de intervenție locală sustenabilă, care adresează simultan aspecte economice, sociale și culturale.

Structura organizatorică și locația propusă sunt bine alese, spațiul de aproximativ 170 mp și terenul adiacent de 0,6 ha oferind un cadru generos pentru desfășurarea activităților de producție artizanală și socializare. Ideea compartimentării în bucătărie comunitară, atelier de producție, foișor cu cuptor tradițional și spații de întâlnire este inspirată și răspunde nevoii de reconectare a oamenilor cu tradițiile, dar și între generații.

 

 

Aspecte apreciate:

 

• Implicarea activă a femeilor vulnerabile (bunicuțe, mame singure, femei rome) atât în procesul de producție, cât și în viața comunității.

• Ancorarea în tradiție, prin utilizarea metodelor autentice de procesare a produselor (deshidratare, presare la rece, gătit pe sobă).

• Diversitatea serviciilor sociale oferite, de la ateliere de gătit până la activități intergeneraționale și livrări sociale către persoane în dificultate.

• Adaptabilitatea serviciilor la nevoile reale ale beneficiarilor (inclusiv pachete personalizate pentru diabet sau intoleranțe).

1. Sugestii de implementare și întrebări ::

2. Structura funcțională clară pentru femeile implicate – Ar fi util să se precizeze formă juridica de colaborare, : vor fi angajate cu contracte de muncă, colaboratoare sau voluntare?

3. Accesibilizarea spațiului – Este recomandabil ca foișorul, grupul sanitar și căile de acces să fie adaptate pentru persoanele cu dizabilități.

4. Controlul calității și standardizarea – Se propune crearea unor fișe de proces detaliate și eventual obținerea unor certificări tradiționale sau locale.

5. Vizibilitatate și comunicare – Se recomandă lansarea unui canal online pentru promovarea produselor și activităților.

6. Turism rural și educație alimentară – Organizarea de degustări, ateliere tradiționale și programe educative pentru copii și vizitatori.

7. Digitalizarea proceselor de comandă și livrare – Dezvoltarea unui sistem simplu de precimanda online sau telefonică.

În concluzie, proiectul “Cosul Bunicii” este o inițiativă cu un puternic potențial transformator pentru comuna Săcădat, atât din punct de vedere economic, cât și social. Se remarcă prin autenticitate, incluziune, respect față de tradiție și inovație socială. Cu o strategie coerentă de comunicare, clarificarea unor aspecte funcționale și investiții în infrastructură adaptată, această întreprindere socială poate deveni un model la nivel regional și național.

 

 

Întrebări
0
Răspunsuri
0
Postări
0