Reka Pașcalău

Bună Dorina (Dora),

Atunci când alegem să plătim mai mult pentru zacusca preparată în sat, în loc să optăm pentru variantele “artizanale” la reducere din hipermarket, nu investim doar într-un produs alimentar, ci și în calitate, autenticitate și susținerea economiei locale .

Zacusca tradițională este realizată din legume proaspete, cultivate local, fără utilizarea intensivă a pesticidelor sau a fertilizanților chimici. De exemplu, în satul Idicel, Răzvan Rusu a construit o fabrică unde produce zacuscă folosind rețete tradiționale și ingrediente locale, gătite la ceaun pe foc de lemne, păstrând astfel gustul autentic al produsului . În contrast, multe produse din hipermarket, chiar și cele etichetate ca “artizanale”, pot conține aditivi sau conservanți pentru a prelungi durata de valabilitate și a îmbunătăți aspectul.

la producători locali, contribuim direct la susținerea micilor întreprinzători și a comunităților rurale. De exemplu, în Apuseni, întreprinzători locali produc zacuscă cu hribi și gălbiori, valorificând resursele naturale ale zonei și menținând tradițiile locale . Această susținere ajută la păstrarea locurilor de muncă și la dezvoltarea sustenabilă a satelor. 

Producătorii locali oferă adesea transparență totală în ceea ce privește procesul de fabricație. De exemplu, Răzvan Rusu a început producția de zacuscă cu resurse minime și a investit în menținerea metodelor tradiționale de preparare . În cazul produselor de masă, procesul de producție este adesea industrializat, iar informațiile despre proveniența ingredientelor și metodele de preparare pot fi opace. 

Produsele locale, realizate în loturi mici, au un impact ecologic redus comparativ cu producția industrială. De asemenea, consumul de alimente fără aditivi și conservanți este benefic pentru sănătate. În plus, susținerea agriculturii locale reduce amprenta de carbon asociată transportului pe distanțe lungi. 

În concluzie, alegerea de a plăti un preț mai mare pentru zacusca de la sat reflectă o investiție în calitate, sănătate și în sprijinirea comunităților locale. Este o decizie care transcende simpla achiziție a unui produs alimentar, având implicații pozitive asupra economiei rurale, mediului și bunăstării personale.

Ca si o modesta observatoare dar interesata de inițiativele de economie socială cu impact comunitar și caracter incluziv, consider că propunerea întreprinderii sociale „Cosul Bunicii” este un exemplu remarcabil de intervenție locală sustenabilă, care adresează simultan aspecte economice, sociale și culturale.

Structura organizatorică și locația propusă sunt bine alese, spațiul de aproximativ 170 mp și terenul adiacent de 0,6 ha oferind un cadru generos pentru desfășurarea activităților de producție artizanală și socializare. Ideea compartimentării în bucătărie comunitară, atelier de producție, foișor cu cuptor tradițional și spații de întâlnire este inspirată și răspunde nevoii de reconectare a oamenilor cu tradițiile, dar și între generații.

Aspecte apreciate:

• Implicarea activă a femeilor vulnerabile (bunicuțe, mame singure, femei rome) atât în procesul de producție, cât și în viața comunității.

• Ancorarea în tradiție, prin utilizarea metodelor autentice de procesare a produselor (deshidratare, presare la rece, gătit pe sobă).

• Diversitatea serviciilor sociale oferite, de la ateliere de gătit până la activități intergeneraționale și livrări sociale către persoane în dificultate.

• Adaptabilitatea serviciilor la nevoile reale ale beneficiarilor (inclusiv pachete personalizate pentru diabet sau intoleranțe).

1. Sugestii de implementare și întrebări ::

2. Structura funcțională clară pentru femeile implicate – Ar fi util să se precizeze formă juridica de colaborare, : vor fi angajate cu contracte de muncă, colaboratoare sau voluntare?

3. Accesibilizarea spațiului – Este recomandabil ca foișorul, grupul sanitar și căile de acces să fie adaptate pentru persoanele cu dizabilități.

4. Controlul calității și standardizarea – Se propune crearea unor fișe de proces detaliate și eventual obținerea unor certificări tradiționale sau locale.

5. Vizibilitatate și comunicare – Se recomandă lansarea unui canal online pentru promovarea produselor și activităților.

6. Turism rural și educație alimentară – Organizarea de degustări, ateliere tradiționale și programe educative pentru copii și vizitatori.

7. Digitalizarea proceselor de comandă și livrare – Dezvoltarea unui sistem simplu de precimanda online sau telefonică.

În concluzie, proiectul “Cosul Bunicii” este o inițiativă cu un puternic potențial transformator pentru comuna Săcădat, atât din punct de vedere economic, cât și social. Se remarcă prin autenticitate, incluziune, respect față de tradiție și inovație socială. Cu o strategie coerentă de comunicare, clarificarea unor aspecte funcționale și investiții în infrastructură adaptată, această întreprindere socială poate deveni un model la nivel regional și național.