O inițiativă de lăudat în ceea ce privește abordarea inovatoare pentru mediul rural. Atât latura de susținere a unei imagini de sine pozitivă, cât și componenta medicală sunt practic inexistente în momentul de față în majoritatea satelor din țara noastră.
În schimb, redactarea planului în termeni de ”ar putea fi” ”ar putea face” nu este recomandată deoarece este un mod de exprimare care aduce cu sine o anumită îndoială, ”ar putea fi” dar ar putea și ”să nu fie”. Adică, inițiatorul are interesul de a convinge prin încredere în inițiativa sa, drept urmare o exprimare clară, asumată, este mai potrivită pentru a transmite motivația și implicarea coordonatorului. Atunci când este generalizat, orice subiect își pierde din esență. În plus, dacă apare deseori sintagma ”trebuie”, ea se resimte ca și o constrângere la nivelul cititorului, mai mult decât o intenție voită.
Înțeleg din prezentare că este vorba despre un aparat de masaj, dar nu e foarte clar contextul concret unde va fi activ acest aparat, care este realitatea locală din regiune. Care va fi organizarea propriu-zisă a întreprinderii sociale.
Este nevoie de claritate în viziune, pentru ca în faza de implementare să fie totuși un plan de acțiune pe care inițiatorul se poate baza. Rolurile angajaților și cum vor fi acoperite responsabilitățile în cadrul întreprinderii, concret care sunt diferite tipuri de potențiali clienți și colaboratori (alte afaceri, ong-uri, instituții).
Nu se înțelege clar cine este parte din echipa de implementare și mai ales, ce fel de istoric sau formare au persoanele implicate.
Apare în repetate rânduri grupul persoanelor vulnerabile, da, înțelegem că ei ar fi implicați în întreprindere. Tot respectul pentru ideea de a oferi un cadru de formare pentru tineri provenind din grupuri vulnerabile. Cum sunt organizați membrii întreprinderii sau cum anume se aplică principiul reciprocității în această viziune?
În principiu este nevoie de o aprofundare a ideii de întreprindere socială în sensul specific inițiativei: corp, stare de bine, accesibilitate către un instrument practic de creștere a calității vieții.
Fiecare capitol amintit la ”misiune” este foarte valoros și poate fi exploatat la maxim. În același timp, fiecare secțiune posibilă de acțiune vine cu provocări și limitări.
Concentrarea misiunii într-o viziune unitară, care să găsească numitorul comun la toate cele enumerate în prima fază a prezentării este un pas mai aproape de găsirea esenței acestei idei.
Concret, suprapus realității din țara noastră, cum poate arăta implementarea acestei idei. Asta mi-a rămas mie ca și gând când am citit prezentarea. Este genial să fie cu adevărat disponibil un asemenea serviciu undeva la sat.
Mult succes în definirea parametrilor concreți de acțiune. Fie ca oamenii din mediul rural să profite din plin de o stare de bine și un univers interior echilibrat, prin ”atingerea magică” promovată de această inițiativă, corporal și la nivel de caracter.
