Susur – respiri calm, creezi liber
Misiunea socială/programele sociale ale întreprinderii sociale
Viața mea s-a învârtit, și încă se învârte, în jurul artelor, începând cu pictura, muzica, fotografia, apoi filmul. Pentru mine, niciuna dintre acestea nu poate exista fără cealaltă. Eram în liceu, în 2001, când am improvizat un studio foarte rudimentar, la mine acasă, și am înregistrat piese cu o trupă de rock locală din Salonta. Am învățat foarte multe atunci despre producție muzicală și înregistrări. Din 2017, la insistențele unui prieten, am început să lucrez ca inginer de sunet pentru concerte live și am lucrat ca inginer de sunet până în vara anului 2024, când m-am mutat din Timișoara la Mădăras.
Eu cunosc și iubesc muzica. Și, crescând, mi-aș fi dorit să am spațiul necesar să pot explora această latură. Instrumentele erau peste posibilitățile bugetare ale părinților și nimeni din împrejurimi nu avea posibilitatea să-mi pună la dispoziție vreun instrument pe care să învăț să cânt, chiar și într-un context public. Îmi doresc, alături de mai mulți asociați din domeniul muzicii și artelor plastice, să înființez o întreprindere socială prin care să creez un spațiu care să faciliteze ce mi-a lipsit în prima etapă a vieții. Vrem să creăm un spațiu unde copii, tineri, dar și adulți să poată veni să experimenteze și să învețe să cânte la instrumente muzicale, atât pe cont propriu, cât și sub îndrumare. Dorim să lăsăm acces liber comunității să folosească instrumentele puse la dispoziție, într-un spațiu deschis și primitor în care fiecare să-și poată găsi un loc într-un context muzical. Abordarea pe care o propunem va fi una de educație nonformală, pentru a crea interes într-un cadru relaxat, iar cei ce doresc să aprofundeze cunoștințele vor avea această posibilitate odată ce arată interes. În plus, dorim să organizăm workshop-uri frecvente cu diferiți artiști consacrați, în acest sens discutând cu mai mulți prieteni și cunoscuți din domeniu care au arătat un real interes legat de inițiativă. Pe măsură ce se va închega o microcomunitate, ne dorim să organizăm și jam session-uri și audiții, cu public restrâns și nu numai. În plus, dorim ca acest spațiu să servească un rol multiplu, polivalent, în orele de liniște putând să găzduiască ateliere de pictură sau desen și putând fi folosit de către membri și ca spațiu de lucru sau de lectură. Dorim să organizăm și discuții tematice între membrii și cu invitați sau tutori ocazionali, astfel creând un program dinamic care să mențină interesul participanților. Suntem convinși că, în acest mod, vom stimula curiozitatea și dorința de cunoaștere a tuturor celor implicați și vom servi un rol important în educație și nu numai. Participanții vor fi încurajați să interacționeze și, cu siguranță, se vor lega prietenii care vor continua și în afacerea spațiului, având efecte pozitive și asupra comunității, închegând-o, generând discuții și și mai multă socializare.
Dorim să fim atenți și receptivi și la participanți și să cerem constant feedback din partea acestora, sugestii, opinii, atât legat de partea de organizare și desfășurare a programului, cât și de partea de conținut, fiind deschiși la propuneri legate de moduri de folosire a spațiului, profitând de natura deschisă și polivalentă a spațiului, în funcție de interesele acestora. În acest sens, vom fi deschiși la a organiza ateliere propuse de participanți, în domenii conexe sau chiar și fără legătură cu cele propuse și în funcție de abilitățile acestora sau ale cunoscuților lor. Spre exemplu, se pot organiza workshop-uri de electronică DIY, învățând participanții cum să-și gândească și asambleze un instrument muzical electronic singuri, folosind kit-uri ieftine disponibile pe piață, sau, dacă cineva cunoaște un artist sau meșteșugar din regiune și este interesat să învețe de la el și să împărtășească cunoștințele și cu restul comunității, putem propune o colaborare ocazională sau pe termen lung și să asistăm și facilităm acele ateliere. Credem că astfel putem implica și mai multă lume în spațiul nostru, atât din comunitate, cât și din afara ei.
Problema socială a cărei rezolvare constituie misiunea socială a întreprinderii: categoriile de persoane cărora li se adresează întreprinderea socială respectivă și nevoile sociale ale acestora, zona geografică, problema comunitară/de mediu pe care încearcă să o rezolve întreprinderea
Mădăras este o comună mare din sudul județului Bihor, cu o istorie lungă și interesantă. Aflați în vecinătatea orașului Salonta, s-a bucurat tot timpul de o diversitate a populației atipică, fiind mult timp un centru al comunității slovace din vestul actualei Românii, dar având și o minoritate maghiară semnificativă. Este o comună bogată, bine întreținută, situată într-o porțiune frumoasă a câmpiei de vest, de-a lungul unei rute rutiere importante a țării, pe unde trec adesea oameni aflați în tranzit dinspre Timișoara spre Oradea sau Cluj și nu numai. Mădăraș are și un ștrand termal renumit în regiune și un restaurant cu specific slovac, văzând mulți vizitatori, din regiune, dar și din afaceri. Și este un loc liniștit, în care tot mai multă lume decide să se mute pentru a întemeia o familie și a construi un cămin, motiv pentru care, din punct de vedere social, este în plină expansiune, văzând tot mai multe familii care îl aleg din cauza proximității față de Salonta și Oradea.
M-am plimbat adesea prin comună și împrejurimi și m-am bucurat să văd oameni gospodari și muncitori și continuă modernizare, cumva atipică mediului rural. Dar cu toate astea simțeam că nu este pe cât de plin de viață ar trebui să fie. În mare parte, locuitorii se ocupau cu munca, la final retrăgându-se acasă. O parte dintre ei, cu slujbe într-unul din orașele din jur, tranzitau zilnic, pentru divertisment alegând din oferta orașului unde munceau. Mulți copii fac și ei naveta spre unul din liceele de renume din zonă, cum se practică adesea. Dar în timpul liber, toată lumea pare a fi retrasă în spațiul ei și deconectată de ideea de comunitate. În orașele mari, lumii îi e greu să-și focalizeze atenția și timpul pentru a forma conexiuni interumane strânse, dar în mediul rural acest lucru nu ar trebui să fie problematic, ci natural, facil, iar eu unul îmi doream să fac parte din această comunitate.
În copilărie, ieșeam cu prietenii la joacă, atât prin localitate, cât și prin natură, dar timpurile s-au schimbat, sunt conștient și tinerii din ziua de azi sunt îndreptați spre activități mai organizate. Dar în Mădăraș posibilitățile de genul lipsesc, iar majoritatea oamenilor tranzitează pentru acest lucru. Și toți copiii și tinerii depind de acest lucru sau de mediul online pentru socializare și divertisment și consider că este un lucru cu efecte negative pe termen lung în dezvoltarea lor. Până și orașul învecinat, Salonta, oferă puține opțiuni în acest domeniu, existând doar un club al copiilor care nu are capacitatea de a servi întreaga populație a orașului, ca să nu mai vorbim despre toate localitățile învecinate, un club de dans și câteva organizații sportive, rămânând un gol pentru activități de natură culturală sau intelectuală. Muzeul și galeria de artă atașată sunt niște opțiuni bune, dar nu pot fi văzute decât ocazional și nu ceva constant, frecventabil.
Consider că este important ca fiecare om să aibă o educație cât mai cuprinzătoare, pe cât posibil de la o vârstă mai fragedă, când încă există timp și deschidere și curiozitate și lucrurile se învață ușor. Și consider că viața socială este o parte importantă din viața oricui și este ceva ce se clădește în timp, prin educație și interacțiuni semnificative în comunitate. O viață lipsită de cele două va fi una incompletă și mulți dintre noi simțim un gol, o nemulțumire din această cauză, un gol pe care nu reușim să-l umplem, eventual doar să ne distragem atenția de la el. Apar tot mai multe studii despre impactul expunerii prelungite la mediul online, atât asupra adulților, cât și asupra minților tinere, și cel mai adesea este adusă în discuție scăderea atenției și capacității de concentrare, plus crearea unui dezechilibru puternic în neurochimia individului prin înlocuirea serotoninei secretate de creier cu doze de dopamină în succesiune rapidă, ce creează o formă de dependență, oferind plăceri imediate, dar pe termen scurt, care cer să fie repetate, într-un ritm nesustenabil pentru organism. Este o problemă cu care se confruntă tot mai des societatea modernă, în special tinerii care nu au crescut cu o alternativă în care tehnologia informațională avea un rol mai puțin important. Totodată, multe studii arată că preocupările creative și artistice ajută indivizii să intre în ceea ce neurocercetătorii numesc „starea de flow”, care are efecte bune pe termen lung asupra stării și bunei dispoziții a practicantului și îl ajută ulterior și în afacerea contextului respectiv, oferind claritate în gânduri, liniște interioară, mai puțină disonanță cognitivă. E important ca copiii să aibă, pe lângă educația școlară, și o educație artistică complementară, pentru că aceasta le dezvoltă simțul frumosului (că e vorba de muzică sau arte vizuale). Educația artistică dezvoltă, în același timp, și gândirea critică, abilitățile de comunicare, stimulează empatia și încurajează oamenii să își descopere talente și pasiuni.
Am descoperit că într-o comună învecinată, dar totuși aflată la o distanță considerabilă, există o inițiativă interesantă a unor localnici care au pus bazele unei trupe de teatru de amatori, implicând comunitatea locală, în special tânăra, participând și la festivaluri atât în țară, cât și în străinătate. Trupa respectivă are deja câțiva ani de activitate și renumele ei a depășit granițele locale și sunt convins că impactul local va fi, dacă nu este deja, unul considerabil. Discutând cu rudele mele din Mădăras, dar și cu vecini, am aflat că aceștia și-ar dori ca să existe și la nivel local astfel de inițiative și și-ar dori să participe și să susțină, în limitele posibilităților și timpului liber, un astfel de proiect. Nu doar că s-ar implica astfel în educația și dezvoltarea copiilor lor, dar ar și reduce astfel timpul mort petrecut pe drum.
Descrierea produsului/produselor, serviciului/serviciilor, respectiv a lucrării/lucrărilor care vor face obiectul activității întreprinderilor sociale, inclusiv întreprinderilor sociale de inserție
Ce ne dorim:
- crearea unui spațiu în care toată lumea, de la copii la adulți, să aibe șansa să experimenteze și să învețe să cânte la diferite instrumente muzicale;
- crearea unui spațiu în care în care să se poată picta, desena;
- amenajarea unui studio de înregistrări audio;
- asigurarea de sonorizare pentru concerte și evenimente;
Pentru a putea susține costurile operaționale ale acestui spațiu, va fi nevoie ca participanții să cotizeze, dar dorim ca aceste costuri să fie cât mai mici, insesizabile chiar, prin oferirea de servicii complementare care să poată genera venit. Am observat că lumea are tendința să ia mai în serios activitățile care nu sunt gratuite, ambiționându-se să nu irosească banii cheltuiți, dar în același timp dorim ca cotizațiile să fie suficient de mici încât să fie accesibile chiar și celor mai mici bugete, existând și posibilitatea să sponsorizăm cazurile defavorizate prin lansarea unor programe de întrajutorare împreună cu membri cotizanți. Pentru reducerea costurilor participanților, dorim să echipăm spațiul respectiv și cu echipamente de studio de înregistrări, care pot servi și spațiul în sine, dar și ulterior, oferind servicii de înregistrare și de sonorizări comunității și zonelor învecinate și posibilitatea de organizare de evenimente publice și concerte live, în care să se poată implica și membrii spațiului. Vom fi deschiși și la posibilitatea ca tutorii și artiștii participanți să folosească spațiul pentru a ține ore particulare sau ateliere proprii, în colaborare cu noi.
Totodată, credem că este foarte important să implicăm cât mai multă lume în acest proiect, nu doar din Mădăras, cât și din împrejurimi, pentru a crea un mediu dinamic, atât din punct de vedere cultural, cât și social, cu cât mai multă interacțiune și schimb de idei și cunoștințe. Vom profita de proximitatea orașelor Salonta și Oradea și cât de ușor este să se ajungă în Mădăras de acolo pentru a încerca să atragem membri și participanți și de acolo, în special la evenimentele și workshop-urile periodice. În Salonta, prin intermediul Asociației Film Vest, din care fac parte, ce organizează Festivalul Film pe Frontieră, lucrăm la crearea unui spațiu în care să se organizeze proiecții de film și expoziții lunare, deschise publicului, și dorim ca să existe colaborare și cât mai multă interacțiune între asociația respectivă și întreprinderea socială. Acest lucru va duce și la mai multă publicitate și va crea interes, iar suntem siguri că va fi benefic mutual. În funcție de natura atelierelor organizate în spațiul nostru, ne gândim că poate fi util să expunem sau să organizăm apariții publice ale participanților și în Salonta și, de ce nu, și Oradea, obișnuindu-i astfel pe participanți și cu scena, oferindu-le și posibilitatea de afirmare și de a-și crea un pic de renume.
Este foarte important pentru noi ca să existe o dinamică cât mai mare printre participanți. Ne dorim să avem o masă critică de participanți constanți, care să se formeze alături de noi, dar ne așteptăm și chiar ne dorim ca majoritatea participanților să fie cei ocazionali, atrași de atelierele și evenimentele organizate și să creăm constant interes din partea comunității în care ne aflăm. În acest sens, ne dorim și o colaborare strânsă cu autoritățile locale și programele sociale întreprinse de aceștia, totodată fiind atenți și la evenimentele locale și căutând moduri în care putem organiza și noi activități complementare cu acestea. Credem că, prin asigurarea unui număr cât mai mare de participanți ocazionali, putem atrage cât mai multe fonduri suplimentare, care apoi să le reinvestim în inițiativele noastre și în proiecte noi, ideal realizate în colaborare cu membrii noștri și în funcție de ideile și nevoile lor.
Modelul de organizare și funcționare a întreprinderii sociale, cu accent pe modul în care se asigură participarea membrilor și a altor actori interesați, inclusiv persoane din grupuri vulnerabile, dacă acestea fac parte din grupurile vizate de întreprindere, la deciziile privind activitățile acesteia și modul în care acesta reflectă principiile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 219/2015 privind economia social
Ne dorim ca întreprinderea noastră socială să aibă o organizare deschisă, transparentă și dinamică, în care fiecare voce să fie ascultată și fiecare membru să aibă un cuvânt de spus, mai ales în ceea ce privește inițiativele și proiectele noi, dar și în organizarea internă. Incluziunea este foarte importantă pentru noi, deci vom sprijini aderarea membrilor de orice etnie, rasă și a persoanelor cu dizabilități. Membrii fondatori vor fi cei care vor avea inițial cel mai important rol, împreună cu angajații, dar pe măsură ce proiectul se va contura, dorim ca membrii participanți să se implice în mod egal, din proprie inițiativă, în special în programul complementar oferit de spațiu. Vom organiza periodic sesiuni de consultare publică, sub formă de întâlniri și ședințe în care să se discute liber și deschis despre chestiuni organizatorice, administrative, dar și despre inițiative noi și îmbunătățirea celor deja în derulare, încercând totodată să îmbunătățim cât mai mult activitatea principală a spațiului și să asigurăm un orar optim nevoilor membrilor. Deciziile vor fi luate prin vot, fiecare membru participând la acest proces. O adunare generală, formată din fondatori și angajați, va avea apoi rolul de a decide ce urmează a fi făcut și de a numi un responsabil de implementarea acestor decizii.
Ne dorim să creăm un spațiu în care fiecare membru al comunității să se simtă valorizat și implicat. Pentru a atinge acest obiectiv, considerăm esențială participarea activă a tuturor celor interesați, astfel încât vocea fiecăruia să fie auzită și respectată.
Viziunea noastră nu este doar de a dezvolta un centru de activități culturale, ci de a construi o comunitate autentică, în care oamenii să se sprijine reciproc, să își împărtășească pasiunile și să crească împreună. Credem în puterea colaborării și în importanța unui mediu incluziv, unde diversitatea de idei și experiențe să fie apreciată.
Prin acest proiect, ne propunem să organizăm evenimente, ateliere și întâlniri care să stimuleze creativitatea, să încurajeze dialogul și să contribuie la dezvoltarea personală și profesională a fiecărui participant. Dorim să oferim un cadru în care oamenii să se simtă inspirați și motivați să își urmeze aspirațiile, beneficiind de sprijinul unei comunități solide.
Invităm pe oricine dorește să se implice să ni se alăture în acest demers, contribuind cu idei, resurse sau timp pentru a construi împreună un spațiu vibrant și dinamic. Împreună, putem transforma această viziune în realitate.
Acest plan de afaceri v-a fost prezentat de Cristian Maghiar
Ana Estera Ciucă
Analiză critică a planului de afaceri – Spațiu artistic comunitar
Scopul acestui document este de a analiza în mod obiectiv și constructiv planul de afaceri propus pentru înființarea unui spațiu artistic comunitar în localitatea Mădăras, cu activități ce includ educație muzicală, ateliere de artă vizuală, studio de înregistrări și servicii de sonorizare. Analiza va evidenția punctele forte ale proiectului, aspectele care necesită completare sau îmbunătățire, și va formula recomandări concrete pentru maximizarea impactului social și a sustenabilității economice.
1. Puncte forte ale planului de afaceri
Planul de afaceri prezentat se remarcă printr-o viziune autentică, personală și coerent articulată. Printre cele mai relevante puncte forte identificate se numără:
• Implicarea directă a inițiatorului, care pornește de la o experiență personală și transformă o nevoie nerezolvată în motivație pentru a crea un serviciu util comunității;
• O misiune socială clar definită și realistă, bazată pe incluziune, educație și dezvoltare personală prin artă;
• Diversitatea activităților propuse, care reflectă o abordare multidisciplinară și creativă a educației nonformale;
• Existența unor parteneriate informale deja conturate (cu Asociația Film Vest), ce pot fi dezvoltate strategic;
• Utilizarea spațiului într-un mod polivalent, ceea ce maximizează potențialul economic și social al locației;
• Viziunea de a atrage participanți atât din localitate, cât și din zone urbane apropiate (Salonta, Oradea), sugerând deschidere și oportunități de extindere regională;
• Sensibilitatea față de incluziunea socială și propunerea unor mecanisme de sprijin pentru cazuri defavorizate.
2. Puncte slabe și aspecte ce necesită îmbunătățire
Deși proiectul are o bază solidă și un potențial mare, există mai multe aspecte care ar putea fi clarificate, detaliate sau îmbunătățite:
• Lipsa unei structuri economice clare: modelul de venituri nu este suficient de dezvoltat (nu se specifică în cifre cotizații, proiecții financiare sau estimări de cheltuieli);
• Nu se menționează concret cum va fi asigurat echilibrul între activitatea socială și sustenabilitatea financiară (ex. procent din venituri reinvestit, fonduri nerambursabile, parteneriate strategice);
• Nu este detaliat impactul social estimat (număr estimat de beneficiari, obiective sociale măsurabile);
• Lipsesc referiri la echipa implicată și competențele acesteia (cine va coordona atelierele, cine gestionează activitățile economice, cine asigură comunicarea publică);
• Planul de marketing este aproape inexistent – nu există un calendar de promovare, strategii de atragere a participanților sau canale concrete de comunicare;
• Nu sunt menționate riscurile potențiale și modalitățile de atenuare (ex. lipsa de interes, lipsa resurselor, costuri mari de întreținere);
• Nu se oferă informații privind forma juridică a întreprinderii sociale și obligațiile aferente acesteia.
3. Recomandări pentru consolidarea planului de afaceri
Pentru a transforma această inițiativă într-un proiect viabil, sustenabil și convingător, se recomandă:
• Completarea unui **plan financiar detaliat**, cu estimări lunare de venituri și cheltuieli, previziuni pe 1-3 ani, surse de finanțare inițiale (granturi, fonduri europene, sponsorizări);
• Definirea clară a **serviciilor contra cost**, cu prețuri orientative, public țintă și capacitate lunară de lucru;
• Introducerea unui **plan de marketing**, cu canale (social media, afișaj local, parteneriate cu școli și ONG-uri), strategii de promovare și buget alocat;
• Stabilirea unei **structuri organizaționale**: cine sunt membrii echipei, care este rolul fiecăruia, care sunt competențele-cheie;
• Elaborarea unui **plan de monitorizare a impactului social**, cu indicatori clari (ex. număr de participanți, frecvența activităților, progres educațional, cazuri susținute gratuit etc.);
• Crearea unei **rețele de voluntari și colaboratori**, care să susțină atelierele și activitățile fără costuri mari;
• Posibilitatea lansării unui **program de mentorat artistic**, în care artiștii locali să adopte și să susțină tineri talentați;
• Dezvoltarea unei **identități vizuale**, a unui site web și a unei pagini de social media care să reflecte valorile, activitățile și calendarul evenimentelor.
Ramona Mateaș
Cristi, proiectul tău este unul dintre cele mai sincere și sensibile pe care le-am citit în ultima vreme. Se simte că vine dintr-o experiență de viață profundă, dintr-o dorință reală de a da înapoi comunității ce ție ți-a lipsit în copilărie. Este un tip de proiect care nu se construiește din tabele Excel, ci din visuri pe care le-ai purtat cu tine mulți ani. Iar asta se vede. Din start, acesta este un punct foarte puternic al inițiativei – motivația autentică și conexiunea personală cu ceea ce vrei să creezi.
Un alt punct tare este abordarea deschisă, participativă și polivalentă a spațiului. E clar că nu vorbim doar despre un studio sau o sală de cursuri, ci despre un centru viu, care poate găzdui ateliere, workshop-uri, jam session-uri, pictură, lectură, electronică DIY și chiar evenimente comunitare. Este un format flexibil, adaptabil, care oferă multe oportunități de conectare între oameni și care poate atrage un public divers.
Implicarea comunității locale – atât prin consultări directe, cât și prin co-creare de conținut și activități – este un alt atu. E un tip de incluziune sănătoasă, fără aerul acela de „venim noi să vă arătăm cum se face”. Este evident că ai studiat nevoile comunității, că ai vorbit cu oamenii și ai ascultat.
Dar, dacă ne uităm cu ochiul unui evaluator preocupat de sustenabilitate economică, trebuie să vorbim și despre vulnerabilități. Și ele există.
În primul rând, modelul economic este fragil în forma actual.Obligația de a menține 4 locuri de muncă timp de cel puțin 7 luni după finalizare implică o presiune serioasă pe buget. Deși ai menționat ideea de cotizații simbolice, acestea nu vor fi suficiente pentru a acoperi salarii, utilități, mentenanță, promovare și alte cheltuieli operaționale.
Serviciile complementare, cum ar fi închirierea studioului, sonorizarea pentru evenimente și colaborările cu artiști, pot aduce venituri, dar e nevoie de un plan concret pentru atragerea clienților plătitori – nu doar din Mădăras, ci și din Salonta și Oradea. Aici intervine o altă provocare: mediatizarea și marketingul proiectului. Fără un efort susținut în acest sens (online, parteneriate cu instituții de învățământ, promovare locală), proiectul riscă să rămână „un spațiu frumos pe care prea puțini îl cunosc”.
Un alt risc e caracterul fluctuant al interesului public. În comunități mici, există tendința ca entuziasmul inițial să scadă dacă nu există o „inovație” constantă în program. De aceea, e esențial ca programul să fie mereu dinamic, relevant și adaptat nevoilor comunității.
De asemenea, resursa umană este o altă provocare. Angajarea a 4 persoane într-un proiect nou, cu venituri incerte în primele luni, implică un risc financiar ridicat. În lipsa unui flux constant de venituri sau a unor contracte externe ferme, poate deveni dificil să susții aceste posturi după terminarea finanțării.
Totuși, proiectul are și șanse reale de a deveni sustenabil dacă este tratat ca un proces, nu ca o construcție gata făcută. Cu un plan clar de monetizare, dezvoltarea unor parteneriate cu școli, ONG-uri și instituții culturale, aplicarea la alte linii de finanțare (Erasmus+, AFCN, fonduri județene) și o prezență activă în mediul digital, „Susur” poate deveni un reper în zona culturală a județului Bihor.
Concluzie sinceră
Susur este un proiect frumos, sincer și necesar. E acel tip de inițiativă care aduce lumină într-o comunitate și creează punți între oameni. Din punct de vedere al viziunii și al impactului social, proiectul este remarcabil. Dar, pentru a fi sustenabil pe termen mediu și lung, trebuie să-l însoțești de o strategie financiară realistă, bazată pe venituri recurente, parteneriate solide și o echipă implicată în atragerea de fonduri și clienți.
Cu determinarea și pasiunea pe care le ai, ai toate șansele să reușești. Totul depinde acum de modul în care reușești să-l faci să se susțină financiar. Și, sincer, cred că merită tot efortul.
Răzvan Gavrilă
Bună Cristi!
Inițiativa ta „Susur – respiri calm, creezi liber” reprezintă, din punctul meu de vedere, un proiect extrem de benefic pentru comuna Mădăraș, având un potențial remarcabil de a transforma peisajul cultural și social al comunității.
Crearea unui spațiu cultural multifuncțional dedicat educației nonformale în domeniul muzicii și artelor vizuale răspunde într-un mod pertinent unei nevoi profunde de accesibilitate la activități culturale pentru toate categoriile de vârstă, mai ales într-o localitate precum Mădăraș, unde opțiunile sunt limitate.
Este evident că acest proiect s-a născut dintr-o bună înțelegere a nevoilor locale, având ca grup țintă în special tinerii și adulții dintr-o comunitate în dezvoltare care caută oportunități de socializare și dezvoltare personală.
Prin promovarea accesibilității și diversității, inițiativa ta încurajează implicarea grupurilor vulnerabile, respectând astfel principiile economiei sociale și întărind coeziunea comunității. De asemenea, structura participativă contribuie la crearea unui climat de încredere, adaptabilitate și sustenabilitate.
Sunt convins că diversitatea programelor, care includ muzică, arte vizuale, workshop-uri și jam session-uri, va genera un mediu stimulativ, capabil să capteze și să mențină interesul participanților pe termen lung.
Nu în ultimul rând, modelul financiar hibrid propus, bazat pe cotizații modeste accesibile și pe generarea de venituri din servicii complementare, promite un echilibru între accesibilitate și viabilitate economică.
În ceea ce privește sugestiile de îmbunătățire, consider că ar fi extrem de util să integrezi strategii mixte de promovare a proiectului tău (online – rețele sociale, platforme locale; offline – parteneriate cu școli, primării) pentru a atrage participanți din Salonta sau Oradea. De asemenea, o colaborare mai strânsă cu autoritățile locale ar putea integra această inițiativă în planurile de dezvoltare socio-culturală ale regiunii, sporind impactul pozitiv asupra comunității și facilitând accesul la resurse sau evenimente comunitare. Bineînțeles că definirea unor indicatori clari (ex: număr de participanți recurenți, feedback calitativ) va ajuta la ajustarea activităților și la atragerea de finanțare.
De asemenea, explorarea de noi surse de finanțare și oportunități, cum ar fi Erasmus+ sau fonduri pentru cultură rurală, ar putea consolida bugetul și permite extinderea programelor (de exemplu, rezidențe artistice).
Consider că „Susur – respiri calm, creezi liber” este mai mult decât o simplă inițiativă; reprezintă o viziune clară și inspirațională, capabilă să transforme viața culturală din Mădăraș.
Un angajament puternic față de comunitate, îmbinat cu o expertiză temeinică în artele vizuale și muzică – așa cum demonstrează proiectul tău – reprezintă elementele cheie care îl pot transforma într-un model de succes, ușor de replicat în alte comunități rurale.
Îți doresc mult succes în continuare!
Luana Lance
„Susur” este unul dintre acele proiecte care te prind imediat prin sinceritate și viziune. Îmi place că ideea pleacă dintr-o nevoie umană, aceea de a oferi celorlalți ceea ce ție ți-a lipsit și o transformă într-o soluție creativă și accesibilă.
Ce m-a impresionat e curajul de a visa la un spațiu artistic într-un loc în care cultura nu e, poate, o prioritate evidentă. Dar tocmai aici apare valoarea reală a proiectului: propune o alternativă vie și empatică la pasivitatea socială, la izolare și la lipsa de oportunități. Nu e doar despre muzică sau pictură, e despre cum creezi o comunitate în jurul exprimării libere, fără pretenții elitiste, dar cu respect pentru fiecare voce. Faptul că se dorește a fi înființate centre cu activități pentru tineri, este absolut admirabil. Am observant că majoritatea proiectelor de pe acestă platformă, fiind întreptate către mediul rural, au sesizat această “depersonalizre” a satului românesc, inclusiv a lispei activităților dimpreună, așa cum era pe vremuri. Ori, a veni cu soluții reale, palpabile, pentru tinerii din aceste comunități, poate reprezenta un real motiv pentru tineri de a se simți legați de mediul din care provin.
Un alt aspect care mi se pare foarte bine gândit e structura participativă. Nu vine nimeni „să salveze” satul, ci se construiește ceva împreună, cu oameni care simt că au un cuvânt de spus. Este un proiect pentru comunitate, deschis, care nu impune, ci invită. Asta îl face atât sustenabil, cât și sincer. Dorința de a crea un spațiu în care toată lumea, de la copii la adulți, să aibă șansa să experimenteze și să învețe să cânte la diferite instrumente muzicale este o formă de îmbina tradiția cu modernul, fără a leza în vreun fel valorile satului românesc.
Crearea unui spațiu în care în care să se poată picta sau desena reprezintă un element de noutate în peisajul rural, dar asta nu înseamnă că nu se vor găsi copii sau adulți interesați. Până la urmă, satul românesc s-a modernizat, iar tinerii au, în cea mai mare parte, aceleași interese ca cei de la oraș.
În ceea ce privește amenajarea unui studio de înregistrări audio, este bine că se are în vedere proximitatea orașelor Salonta și Oradea, căci este puțin probabil ca, doar cu oamenii din Mădăras, să se poată desfășura o astfel de acțiune. Mediatizarea acestei idei poate fi o problemă și o provocare în fața altor studiouri din Oradea. Sigur că toate celelalte servicii pot fi aduse dimpreună pentru a crea un set de servicii.
Asigurarea de sonorizare pentru concerte și evenimente poate fi o acțiune de succes, căci nunțile și botezurile, precum și alte evenimente, sunt foarte actuale în lumea satului.
Un criteriu care mi se pare greu de atins și la care ar trebui să fie în atentie este menținerea interesului viu în timp, mai ales într-o comunitate mică. Dar tocmai realismul modest al inițiativei va fi cel ce va mentine proiectul în continuare: nu promite revoluții, ci construiește încet, cu grijă, un loc unde oamenii pot respira altfel.
„Susur” nu e doar o idee frumoasă, ci un proiect cu suflet. Nu strigă, nu vrea să epateze, ci vine cu acel tip de liniște care vindecă. Și pentru asta, merită nu doar susținut, ci și replicat.