Nicoleta Busa

Foarte pragmatică descrierea satului bănățean. Tot ce ați menționat reflectă modul de viață pe care oamenii din satele noastre l-au ales, iar acest mod pare ca nu se mai înfrânează ci își continuă decădere într-un ritm alert.

Lipsa de conștientizare a sătenilor a dus inclusiv la degradarea livezilor atât prin abandon cât și prin introducerea unor soiuri noi, inferioare gustativ și calitativ în comparație cu soiurile noastre tradiționale.

Această inițiativă, de a salva livezile cu meri bătrâni, nu este doar despre meri ci despre identitatea Gugulanului, ba chiar mai mult, despre identitatea noastră ca popor, dar și despre sănătate. Această sănătate după care foarte mulți oameni plâng, dar nu o caută acolo unde este ea, în alimentație sănătoasă, în lucrurile simple și curate pe care viața tradițională de la sat le avea și încă poate să le aibă.

Tinerii au nevoie să afle despre bogăția identității lor locale, despre valoarea soiurilor tradiționale și despre gust, pentru ca am uitat ce înseamnă gustul bun al fructelor de când cumpărăm tot din magazine sau de la samsarii care vin la poarta în toate satele.

Pentru viitor, valorificarea merelor poate fi chiar un model pe care tinerii îl pot prelua și astfel pot începe să își valorifice și ei propriile livezi primite de la străbuni.

De asemenea schimbarile în lumea satului pot începe de la tineri pentru că, dacă ei înțeleg valoarea legumelor și a fructelor sănătoase, și încep să contribuie împreună cu familiile la cultivarea grădinilor, atunci viața satului este salvată.

Sucul de mere produs din mere naturale, soiuri vechi, crescute din sol curat și coapte de razele soarelui nu îl putem compara cu cele găsite astăzi pe rafturile magazinelor. 

Din punct de vedere al rentabilității este posibil să fie nevoie să extindeți zona de colectare, cel puțin până încep sătenii să se organizeze și să înceapă să aducă suficiente merele la centru. Dacă majoritatea livezilor sunt neîngrijite accesul și posibilitatea colectării merelor va fi limitată în prima fază.

De asemenea la ambalare, dacă există o posibilitate de a ambala sucul într-un mod ecologic, ar fi un mare plus pentru acest produs.

Din punct de vedere al diversificării sortimentației în viitor aș recomanda identificarea livezilor cu peri, fiind o zonă în care și părul s-a dezvoltat de-a lungul timpului și dacă acele livezi încă există, cred că ar putea ieși un produs foarte gustos și cu o aromă unică.

Alegerea numelui și designul ambalajului sunt foarte important și impactează decisiv alegerea cumpărătorului. Pentru aceste alegeri propun să vă gândiți la o cercetare de tipul brainstorming la care să paricipe respondenți pasionați de produse naturale, care pun accent pe calitate și care au așteptări ca în piață să găsească produse autohtone. Consider că aceștia sunt cei mai în măsură să decidă încotro să vă îndreptați din punct de vedere al imaginii produsului.

Totuși, vă propun și eu câteva denumiri pe care le puteți analiza și include în cercetare: Măr din Mărul, Natural de la Mărul, Gustos de Mărul.

Cred că sucul de mere din merele de la Măru va fi un pionier în producția artizanală a sucului din soiuri vechi și va servi ca model de bune practici în salvarea livezilor strămoșești. Calitatea va fi cel mai bun ambasador și va câștiga repede popularitate, iar oamenii din zonă se vor alătura acestui proiect frumos.