Laria Trușculescu

Proiectul „Măru’ străvechi din Poiana Mărului”, inițiat de Luana-Teodora Lance, reprezintă un demers remarcabil de revitalizare comunitară și de conservare a patrimoniului natural și cultural din zona Banatului de Munte. Pornind de la o observație lucidă asupra schimbărilor comportamentale din satele românești, proiectul se constituie într-un răspuns curajos și creativ la un fenomen profund: pierderea identității rurale, atât prin abandonarea resurselor naturale tradiționale, cât și prin neglijarea valorilor culturale. Misiunea propusă depășește simpla producție alimentară și vizează renașterea unui mod de viață, a unei comunități și a unei conștiințe rurale bazate pe respect pentru natură, solidaritate intergenerațională și autenticitate.

Inițiativa se remarcă prin autenticitatea discursului și prin forța personală a poveștii care o fundamentează, conferindu-i o ancorare emoțională și simbolică aparte. Pornind de la exemplul pozitiv al Centrului pentru Tineret din Moniom, proiectul demonstrează înțelegerea faptului că schimbarea pornește de la implicarea activă a celor care iubesc locul, cunosc oamenii și înțeleg valorile locale. Reintroducerea soiurilor vechi de mere nu este doar o acțiune de conservare agricolă, ci o formă de rezistență culturală în fața uniformizării și industrializării alimentare. Alegerea de a produce sucuri din soiuri locale rare, cu beneficii recunoscute pentru sănătate și proveniență bio garantată, răspunde atât unei nevoi de piață în creștere, cât și unei nevoi educative: aceea de a reconecta oamenii, în special tinerii, cu natura și cu propriile rădăcini.

Componenta educativă este esențială în proiect, deoarece în paralel cu producția de sucuri se dorește crearea unui centru de promovare a valorilor tradiționale și de conștientizare a beneficiilor alimentației naturale. Includerea activităților cu tineri, organizarea de seri folclorice și legătura cu festivaluri locale aduc o dimensiune cultural-identitară semnificativă, transformând întreprinderea socială într-un centru viu de educație comunitară și de reîntoarcere la valorile fundamentale ale satului românesc. Prin modul în care este construit modelul organizațional – familial, solidar, cu implicarea voluntarilor și angajarea persoanelor vulnerabile – se respectă principiile economiei sociale și se întărește ideea de apartenență și responsabilitate colectivă.

Dintr-o perspectivă constructivă, proiectul ar putea beneficia de o structurare mai clară a strategiei de sustenabilitate economică și de promovare, în special în ceea ce privește accesibilitatea și scalabilitatea produsului. Deși accentul pus pe tradiție și autenticitate este esențial, este important ca această viziune să fie susținută de un plan de distribuție eficient, adaptat provocărilor de infrastructură menționate (cum ar fi lipsa unui drum amenajat până la locul de procesare). De asemenea, includerea unui sistem de precomenzi, participarea la târguri locale și naționale, precum și crearea unei platforme online de prezentare și vânzare ar putea extinde impactul inițiativei și ar garanta sustenabilitatea financiară a proiectului pe termen lung.