Punctul Târsa

1.     Misiunea socială/programele sociale ale întreprinderii sociale

Misiunea noastră este să readucem la viață satul Târsa din Platoul Luncanilor (județul Hunedoara), o zonă izolată, dar plină de autenticitate și potențial uman, printr-un proiect de cazare sustenabilă care conectează natura, comunitatea și vizitatorii.

Dorim ca, într-un peisaj montan pur și neatins, să construim un spațiu de relaxare A-frame care nu doar găzduiește turiști, ci îi integrează într-o poveste comunitară vie – una în care oamenii locului, meșteșugurile, mâncarea tradițională și liniștea reală revin în centrul atenției.

Scopul social

·         Crearea a 4 locuri de muncă permanente pentru locuitori din Târsa, dintre care cel puțin 2 vor fi destinate persoanelor din grupuri vulnerabile (femei fără venit stabil, persoane în vârstă apte de muncă, tineri care altfel ar migra).

·         Susținerea producătorilor locali – brânză, ouă, miere, legume, conserve, țuică, textile și produse meșteșugărești – prin achiziții directe și promovarea lor către turiști.

·         Combaterea izolării sociale și economice a locuitorilor prin implicarea activă a comunității în dezvoltarea turismului rural autentic.

·         Reconectarea oamenilor cu natura și simplitatea – nu doar ca produs turistic, ci ca stil de viață, ca exemplu de întoarcere la valorile esențiale.

Ce schimbări dorim pe termen lung?

·         Revitalizarea unei zone care riscă să dispară de pe hartă din cauza depopulării și lipsei de oportunități.

·         Redefinirea satului Târsa ca exemplu de regenerare rurală prin turism sustenabil și economie locală circulară.

·         Crearea unei comunități implicate, care are încredere în forțele proprii și vede în propria moștenire un atu, nu o povară.

·         Reconstrucția legăturii dintre om și loc – nu doar pentru vizitatori, ci și pentru locuitorii care se redescoperă prin contribuția lor la acest proiect.

Dacă am avea succes, cum ar arăta rezultatul?

·         Calitativ: o comunitate reactivată, unde vizitatorii vin nu doar pentru peisaj, ci pentru oameni, pentru simplitatea firească și pentru o experiență umană reală. O zonă în care oamenii zâmbesc pentru că fac parte din ceva.

·         Cantitativ: în 3 ani:

·         4 locuri de muncă durabile create;

·         colaborare cu minim 10 gospodării/producători locali;

·         peste 300 de turiști cazați anual, care contribuie direct la economia satului;

·         minimum 5 ateliere sau micro-evenimente locale pe an (ex: gătit tradițional, mulsul vacii, țesutul la război, cositul, etc.).

Inspirația din spatele inițiativei

Ideea s-a născut nu dintr-un plan de afacere, ci dintr-o nevoie umană profundă: aceea de a salva un sat care păstrează liniștea, ritmul și valorile pe care orașul le-a pierdut.

Fondatorul proiectului a descoperit Târsa într-o călătorie și a fost impresionat nu doar de peisaj, ci de ceea ce lipsea: infrastructură, turiști, oportunități – dar și de ceea ce rezista: bătrânii cu zâmbet blând, gospodării cu produse excelente, povești nespuse, un fel de a trăi autentic.

„Aici e tot ce căutăm în oraș și nu găsim. Tot ce am pierdut – și încă poate fi salvat.”

A fost clar că nu trebuie să construim o cabană. Trebuie să construim o punte – între vizitatori și comunitate, între prezent și un trecut valoros, între supraviețuire și demnitate.

 De ce este aceasta o întreprindere socială și nu doar o afacere de cazare?

·         Pentru că fiecare turist care sosește va contribui direct la bunăstarea satului. Nu vom cumpăra produse din supermarket, ci din gospodării. Nu vom oferi pachete de lux, ci experiențe reale, de suflet. Nu vom angaja din altă parte, ci din sat. Nu ne vom opri la confort – ci vom merge până la transformare.

·         Pentru că valoarea creată nu e doar economică. E umană.

2. Problema socială a cărei rezolvare constituie misiunea socială a întreprinderii: categoriile de persoane cărora li se adresează întreprinderea socială respectivă și nevoile sociale ale acestora, zona geografică, problema comunitară/de mediu pe care încearcă să o rezolve întreprinderea

Situația de fapt

Satul Târsa, situat în Platoul Luncanilor (județul Hunedoara), este o zonă izolată, cu un peisaj natural excepțional și o cultură tradițională autentică, dar aflată într-un proces accelerat de depopulare, îmbătrânire demografică și declin economic. Tinerii părăsesc satul în lipsa oportunităților, iar cei rămași – în special femei, persoane în vârstă și agricultori – trăiesc adesea la limita subzistenței, cu puține perspective de viitor.

Majoritatea locuitorilor trăiesc din agricultură de subzistență, creșterea animalelor și vânzarea ocazională a unor produse tradiționale. Nu există surse constante de venit, iar piața pentru produsele locale este inexistentă din cauza izolării și lipsei de infrastructură turistică sau economică.

De ce este aceasta o problemă socială?

Această situație nu este doar una economică, ci una profund socială și comunitară, pentru că:

·         Accesul la locuri de muncă este extrem de limitat, mai ales pentru grupuri vulnerabile (femei fără venit, persoane peste 50 de ani, tineri fără calificare);

·         Producătorii locali nu au canale de vânzare sau de promovare, deși oferă produse de o calitate excelentă – pierzând astfel surse de venit și motivație;

·         Lipsa turismului duce la marginalizare, lipsă de vizibilitate și nevalorificarea unei resurse esențiale: patrimoniul natural și uman al zonei;

·         Izolarea și sărăcia duc la lipsa speranței, iar satele precum Târsa riscă să dispară fizic și simbolic.

·         Este o problemă pentru întreaga regiune, nu doar pentru un grup restrâns, pentru că moștenirea culturală, identitatea rurală și echilibrul demografic sunt în pericol.

Cine sunt cei afectați?

·         Femei, dar si barbati cu varsta peste 40 de ani care nu au calificări formale, dar au abilități practice (gospodărit, gătit, îngrijit);

·         Tineri care nu își găsesc rostul în sat, dar ar rămâne dacă ar avea oportunități reale;

·         Gospodari care produc brânză, ouă, miere, conserve sau țesături, dar nu au unde sau cui să le vândă;

·         Persoane în vârstă cu experiență, dar fără un cadru în care să contribuie sau să fie ascultate;

·         Întreaga comunitate, care își pierde constant capitalul uman, identitatea și șansa la un viitor durabil.

Experiențe tipice ale populației afectate

·         femeie de 55 de ani din Târsa are experiență în gătit și îngrijit gospodăria, dar nu a fost niciodată angajată legal. Trăiește din pensia soțului și câteva borcane de zacuscă vândute la târguri rare. Se simte „inutilă”, deși are cunoștințe și o voință de lucru extraordinare.

·         Un tânăr de 23 de ani a terminat liceul și vrea să rămână aproape de familie, dar nu are unde să lucreze. Merge cu vacile la pășune, dar visează să construiască ceva. Fără o alternativă, va pleca la oraș sau în străinătate.

Tendințe viitoare care pot agrava situația

·         Depopularea continuă a satelor montane – în special din zona Hunedoarei, care înregistrează scăderi demografice alarmante;

·         Dispariția meșteșugurilor, rețetelor și tradițiilor, odată cu generațiile în vârstă care nu mai au cui transmite aceste cunoștințe;

·         Creșterea izolării sociale și economice, mai ales în contextul digitalizării accelerate care ocolește aceste zone;

·         Scăderea interesului tinerilor pentru sat, în lipsa unor modele de succes și a unor inițiative reale care să le arate că viața la sat poate fi demnă și prosperă.

Surse și motivații care au dus la identificarea acestei probleme

·         Problema a fost identificată în mod direct prin:

·         Experiență personală și interacțiune cu localnicii, în vizite repetate în Târsa;

·         Discuții cu femei, producători locali și tineri, care și-au exprimat clar dorința de a rămâne în sat, dar „nu au unde și pentru ce”;

·         Studii privind dezvoltarea durabilă rurală și rapoarte naționale privind depopularea și îmbătrânirea comunităților din județul Hunedoara.

Cine mai atrage atenția asupra acestei probleme?

·         Asociații care promovează turismul rural și slow living, dar care nu au infrastructură concretă în zonă;

·         ONG-uri locale implicate în formare sau salvarea patrimoniului;

·         Unele inițiative independente de promovare a produselor locale, dar fără sprijin logistic sau economic solid.

·         Însă lipsesc inițiative integrate – care să conecteze problema economică cu cea socială și să ofere soluții sustenabile în teren, nu doar în teorie.

De ce facem asta?

Pentru că nu putem să privim cum un sat moare în liniște, deși are oameni care știu, pot și vor să contribuie. Pentru că turismul nu înseamnă doar relaxare, ci poate însemna vindecare socială. Pentru că un A-frame construit cu sens poate deveni inima unei comunități care nu vrea caritate, ci șansa de a se reconstrui din interior.

3.     Descrierea produsului/produselor, serviciului/serviciilor, respectiv a lucrării/lucrărilor care vor face obiectul activității întreprinderilor sociale, inclusiv întreprinderilor sociale de inserție

Întreprinderea socială va oferi un serviciu de cazare turistică de tip A-frame, construit și operat cu participarea comunității locale, în inima satului Târsa, județul Hunedoara – un loc în care natura, liniștea și autenticitatea sunt resurse valoroase, dar neexploatate.

Caracteristicile serviciului de cazare A-frame:

Unitate de cazare unică, din lemn natural, design A-frame, integrată armonios în peisajul montan, cu vedere panoramică spre Platoul Luncanilor;

Autonomie completă (off-grid): panouri solare, sobă pe lemne, toaletă ecologică, apă din sursă locală filtrată – pentru minimizarea impactului asupra mediului;

Capacitate: 2–4 persoane, perfectă pentru cupluri, familii mici sau turiști individuali în căutare de deconectare autentică;

Dotări: pat dublu, chicinetă, zonă de relaxare, hamace, loc de foc, masă exterioară din lemn masiv, bibliotecă cu volume despre natură și tradiții locale;

Produse locale incluse: mic dejun din produse furnizate de gospodari locali (brânzeturi, ouă, pâine de casă, miere, gemuri, lapte);

Decor autentic: textile locale (țesături, cuverturi), obiecte artizanale din sat (ceramică, lemn), reinterpretate modern.

Servicii conexe oferite turiștilor:

Experiențe locale ghidate:

·         Vizite la stâne și gospodării tradiționale;

·         Atelier de făcut brânză, de țesut sau de cules plante medicinale (în funcție de sezon);

·         Drumetii ușoare ghidate către puncte de belvedere sau ruine istorice din zonă.

·         Coșuri cu produse locale la cerere:

·         Gospodarii pot oferi, pe bază de comandă, coșuri cu produse sezoniere pentru turiști (zacuscă, ouă, țuică, miere, păstrăv afumat etc.);

Ateliere tematice (la cerere):

·         Săptămâni cu tematică: „Trăiește ca la țară”, „Detox digital”, „Slow food la munte” – promovate online și în parteneriat cu agenții de turism sustenabil.

Ce problemă rezolvă serviciile noastre pentru clientul final?

·         Stresul urban – oferim deconectare autentică, fără ecrane, fără aglomerație;

·         Lipsa conexiunii cu natura și valorile reale – prin experiențe directe și umane;

·         Căutarea de experiențe unice și semnificative – într-un loc care spune o poveste și sprijină o comunitate.

Beneficiile-cheie pentru client:

·         Reconectare profundă cu natura – printr-un spațiu gândit pentru liniște și simplitate;

·         Conexiune umană reală – prin interacțiunea cu producători locali și meșteșugari;

·         Contribuție la o cauză socială – știind că alegerea lui sprijină direct un sat viu, o comunitate și o economie locală circulară;

·         Autenticitate 100% – produse locale, tradiții vii, povești adevărate.

Serviciul în sine ca proces de lucru și incluziune socială

Cabana A-frame va fi construită cu forță de muncă locală, iar întreaga activitate (curățenie, aprovizionare, relații cu turiștii) va fi realizată de o echipă din sat, formată din 4 persoane angajate – inclusiv 2 din grupuri vulnerabile. Aceste persoane vor beneficia de:

·         formare profesională practică (în turism rural, igienă, ospitalitate);

·         mentorat constant și integrare într-un model de lucru colaborativ;

·         rol activ în comunicarea cu turiștii, inclusiv în prezentarea poveștii locului și a produselor locale.

 Caracteristici unice care diferențiază serviciul:

·         Turism de impact social real, cu trasabilitate și transparență;

·         Model de economie circulară locală – toți furnizorii sunt din sat sau din imediata apropiere;

·         Cazare cu suflet, nu doar cu confort – clientul nu doar „vine și pleacă”, ci participă la o poveste.

Concluzie:

Produsul nostru este mai mult decât o cabană – este o platformă de regenerare rurală, un instrument prin care turiștii își recapătă echilibrul și comunitatea locală își recapătă demnitatea și speranța. Este o experiență care vindecă – deopotrivă pe cel care o oferă și pe cel care o trăiește.

4.     Modelul de organizare și funcționare a întreprinderii sociale, cu accent pe modul în care se asigură participarea membrilor și a altor actori interesați, inclusiv persone din grupuri vulnerabile, dacă acestea fac parte din grupurile vizate de întreprindere, la deciziile privind activitățile acesteia și modul în care acesta reflectă principiile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială

Structura generală a întreprinderii

Întreprinderea socială va funcționa în cadrul unui model organizatoric simplu, eficient și cu participare directă a comunității. Se va crea o echipă formată din 4 angajați permanenți, dintre care 2 provin din grupuri vulnerabile – persoane din zonă fără loc de muncă stabil, dar cu abilități practice valoroase. Aceștia vor fi formați, integrați și sprijiniți activ în procesul operațional al întreprinderii.

Coordonarea generală și inițierea proiectului vor fi realizate de fondatorul întreprinderii, care îndeplinește și rolul de manager/antreprenor social și care va asigura mentoratul echipei, coordonarea furnizorilor locali și relațiile cu vizitatorii.

 Locația activității

·         • Activitatea se va desfășura pe un teren aflat în coproprietatea fondatorului, situat în satul Târsa, Platoul Luncanilor, județul Hunedoara. Această locație a fost aleasă strategic din mai multe motive:

·         • Se află în inima comunității vizate, facilitând accesul rapid la resurse locale și implicarea directă a producătorilor și locuitorilor;

·         • Este o zonă cu valoare naturală și peisagistică ridicată, dar aflată în pericol de abandon economic și social – ceea ce justifică intervenția socială prin turism responsabil;

·         • Fiind deja în coproprietate, nu implică costuri de achiziție sau chirie, iar investițiile pot fi concentrate pe construcția și echiparea unității A-frame;

·         • Suprafața de desfășurare a proiectului este de aproximativ 2 hectare, din care cca. 200–300 mp vor fi alocați zonei construite, iar 1000 mp pentru activități în aer liber (relaxare, ateliere, picnicuri);

·         • În vederea întreținerii spațiului, este necesară achiziționarea unei mașini de tuns cu lamă frontală, potrivită pentru suprafețe mari, care va fi utilizată periodic de echipa locală;

·         • Racordarea la rețeaua de energie electrică este parte integrantă a proiectului, întrucât stalpii de curent sunt deja amplasați pe teren, ceea ce face fezabilă și rapidă conectarea.

Gestiunea aprovizionării și a resurselor

Modelul nostru funcționează pe principiile economiei circulare locale:

·         Produsele alimentare pentru turiști (mic dejun, coșuri opționale) vor fi achiziționate direct de la gospodăriile din Târsa;

·         Furnizorii vor fi stabiliți în baza unui protocol de colaborare, iar comenzile vor fi gestionate cu minim 48h înainte;

·         Resursele de igienă, întreținere și operare vor fi achiziționate lunar, pe bază de necesar, pentru evitarea risipei și a stocării excesive.

Serviciul prestat și fluxul de lucru

Etapele serviciului principal – cazare în regim A-frame:

·         Primire cerere (online sau telefonic) – prin website propriu, platforme turistice și colaborări;

·         Confirmare rezervare și transmitere detalii (inclusiv opțiuni cu produse locale);

·         Pregătire spațiu de către echipa locală (curățenie, coșuri, pliante etc.);

·         Check-in & welcome – realizat de una dintre persoanele angajate, localnică, formată în comunicare și ospitalitate;

·         Servicii extra – tur ghidat, mic dejun local, experiențe opționale;

·         Evaluare la plecare și feedback activ – înregistrat digital și preluat în ședințele lunare.

Controlul calității

·         Serviciile vor fi verificate pe baza unei liste standardizate de verificare a cabanei (curățenie, funcționalități, comunicare, satisfacție client);

·         Produsele locale vor fi etichetate și validate pe baza unui protocol intern privind calitatea, trasabilitatea și igiena;

·         Se vor realiza chestionare de feedback și o evaluare lunară internă cu implicarea angajaților.

Justificarea și rolul investiției

Investițiile vizează construcția cabanei A-frame, dotările acesteia, panourile solare și infrastructura de bază (toaletă ecologică, platformă, spații exterioare). Acestea vor permite:

·         Demararea activității într-un spațiu propriu, sustenabil și independent energetic;

·         Valorificarea pe termen lung a locației prin integrare în rețele de turism slow/rural;

·         Crearea imediată de locuri de muncă, generând venituri recurente și vizibilitate pentru sat.

Pe termen mediu, investițiile vor fi amortizate prin veniturile din cazare și experiențele vândute turiștilor, iar pe termen lung, vor permite replicarea modelului în alte sate din zonă.

Participare și responsabilizare comunitară

Întreprinderea socială își propune o guvernanță incluzivă:

·         Angajații vor participa la ședințe lunare de planificare și evaluare

·         Producătorii locali vor avea un rol consultativ în alegerea produselor și designul pachetelor oferite;

·         Membrii comunității vor fi invitați anual la un forum deschis local, pentru a contribui la adaptarea direcțiilor de dezvoltare;

·         Fiecare angajat are drept de inițiativă și propunere în structurarea serviciilor și a colaborărilor.

Tipul de serviciu prestat:

Întreprinderea noastră oferă un serviciu complex, cu caracter personalizat, structurat în jurul cazării în regim turistic sustenabil (cabană A-frame) și al furnizării de experiențe autentice în mediul rural, cu implicarea comunității locale.

Etapele principale ale prestării serviciului de cazare și experiență turistică

·         Rezervare și comunicare cu clientul

·         Platforme: website propriu, social media, telefon, parteneriate cu agenții slow tourism.

·         Confirmare automată + contact uman (angajat local format în relația cu turiștii).

Pregătirea spațiului

·         Curățenie ecologică (detergenți naturali), aerisire, montarea coșului cu produse locale dacă a fost solicitat.

·         Decor adaptat sezonului (ex: iarna – pături groase tradiționale, vară – plante locale proaspăt culese).

·         Primirea clientului (Check-in)

·         Întâmpinare de către angajatul local (rol de „gazdă” și ghid informal).

·         Prezentarea facilităților și a pachetului de servicii incluse.

Prestarea serviciilor de experiență (opțional)

·         Ghidaj către gospodării locale, ateliere de făcut brânză, țesut sau picnicuri ghidate.

·         Coordonare cu partenerii locali (producători, meșteșugari).

·         Feedback și check-out

·         Formular de satisfacție online sau fizic.

·         Întrebări despre îmbunătățiri / idei de pachete viitoare.

Timpul necesar pentru prestarea unei unități de serviciu

Cazare pentru 1 noapte implică, în medie:

·         2 ore de pregătire a spațiului;

·         0.5–1h de interacțiune inițială + suport;

·         1–2h de activitate post-sejur (curățenie, reprovizionare, feedback).

Activitățile opționale (tururi, mese, ateliere) pot dura între 1–4 ore/zi și sunt planificate în avans, în funcție de preferințele clientului.

 Controlul calității – în timpul și după prestarea serviciului

Pentru a garanta un standard înalt, în ciuda personalizării, întreprinderea va aplica:

·         Fișe de verificare înainte de sosirea fiecărui client (checklist de întreținere, curățenie, produse disponibile).

·         Formare continuă a angajaților în comunicare și igienă, adaptată profilului clientului (ex: turiști urbani vs familii cu copii).

·         Evaluări lunare interne și întâlniri de echipă în care se discută sugestiile venite din partea clienților.

·         Ghid de bună practică pentru colaboratorii locali (ex: ambalare igienică, punctualitate, etichetare produs).

Modul în care serviciile răspund nevoilor clienților

 Universal: Turiștii caută liniște, deconectare, autenticitate și siguranță – toate oferite într-un cadru natural, sustenabil și uman.

 Particular: Turiștii vin cu motivații diferite:

·         unii caută doar relaxare;

·         alții vor interacțiune umană și experiențe culturale;

·         alții caută un loc romantic sau intim, retras.

Acestea sunt gestionate prin:

·         flexibilitatea serviciilor (activitățile extra sunt opționale);

·         posibilitatea de personalizare a coșurilor cu produse locale;

·         pregătirea angajaților să observe, întrebe și adapteze (fără a forța interacțiunea).

Procese externalizate

Construcția A-frame-ului va fi realizată cu o firmă specializată în construcții ecologice, dar se va colabora cu meșteșugari locali pentru finisaje și decor interior.

Promovarea online (la început) va fi susținută de un consultant extern în turism sustenabil, până la formarea unei persoane din echipă în acest rol.

Decizii interne și proceduri personalizate

Se vor redacta proceduri simple și accesibile, pe care fiecare angajat le va învăța și adapta în timp;

Exemple: procedura de întâmpinare a clientului, protocol de livrare coș cu produse, modul de documentare a sugestiilor primite etc.

Angajații vor contribui direct la actualizarea acestor proceduri pe baza experienței și realității din teren.

Concluzie

Serviciile întreprinderii nu sunt „standardizate în masă”, ci gândite să reflecte autenticitatea locului și flexibilitatea necesară turismului rural modern. În același timp, procesele interne sunt clar structurate și permit controlul calității, învățarea continuă și adaptarea la cerințele reale ale clienților.

Echipa de management și politica de resurse umane

·         Echipa întreprinderii sociale va fi formată din 5 membri: fondatorul (în rol de coordonator general) și 4 angajați din comunitate, dintre care cel puțin 2 vor proveni din grupuri vulnerabile (persoane peste 50 de ani, femei fără venit, tineri fără calificare). Împreună, ei vor constitui nucleul operațional al întreprinderii și vor fi implicați activ în toate etapele de funcționare.

·         Fondatorul va coordona activitatea generală a întreprinderii sociale. Acesta are experiență în lucrul cu comunități, inițiative de dezvoltare rurală și organizare de activități turistice și culturale. Rolul său este de a gestiona strategia, dezvoltarea relațiilor cu partenerii, coordonarea echipei și asigurarea sustenabilității proiectului.

·         Un responsabil cu cazarea și curățenia va gestiona pregătirea cabanei pentru fiecare oaspete, va asigura primirea acestora, curățenia și ordinea în spațiul de cazare. Este esențial ca această persoană să fie atentă la detalii, harnică și prietenoasă.

·         Un responsabil cu aprovizionarea și legătura cu producătorii locali va prelua comenzile, va colabora cu gospodarii pentru furnizarea produselor tradiționale (brânză, ouă, gemuri, miere, etc.) și va pregăti coșurile de produse pentru oaspeți.

·         Un ghid local pentru activități rurale și experiențe va coordona atelierele și tururile opționale, oferind turiștilor interacțiuni autentice cu viața satului. Este important ca această persoană să fie comunicativă, empatică și să cunoască bine zona.

·         Un colaborator administrativ part-time (în viitor, posibil un angajat dedicat) va sprijini activitatea cu sarcini de organizare, rezervări, relații cu clienții online, plăți și evidență contabilă primară.

Filozofia echipei și cultura organizațională

·         Ne propunem să construim o echipă bazată pe solidaritate, încredere și formare continuă. Ne dorim să oferim angajaților un cadru în care să se simtă valorizați și ascultați, în care ideile lor contează, iar munca lor aduce sens – nu doar salariu.

·         Cultura organizațională va fi una inclusivă, cu accent pe cooperare, pe respect reciproc și pe învățare prin practică. Vom sprijini fiecare angajat în dezvoltarea sa profesională și personală, prin mentorat, feedback și responsabilizare graduală.

Motivație, recompensare și loialitate

Motivația echipei va fi susținută prin:

·         Salarii decente și sigure, în acord cu nivelul pieței locale;

·         Acces la formare continuă, chiar și informală – fiecare membru va învăța să lucreze în turism, ospitalitate, organizare;

·         Implicare reală în luarea deciziilor – fiecare angajat are dreptul de a propune, de a aduce idei, de a contribui la creșterea întreprinderii;

·         Vizibilitate și recunoaștere publică – prin promovarea poveștilor personale ale echipei în comunicarea externă a proiectului.

Pregătirea fondatorului pentru provocarea lansării unei întreprinderi sociale

Fondatorul vine cu experiență în inițiative comunitare, în dezvoltare rurală, turism și comunicare. A colaborat direct cu oameni din zone dezavantajate, în proiecte bazate pe valori umane, nu doar pe profit. Ceea ce îl definește este încrederea că o comunitate poate renaște dacă oamenii sunt ascultați, formați și sprijiniți să contribuie cu ce știu mai bine.

Întreprinderea socială propusă în Târsa este concepută ca un model inclusiv și participativ, care respectă pe deplin principiile economiei sociale, fiind construită în jurul unei misiuni colective: revitalizarea unei comunități prin turism sustenabil, implicarea producătorilor locali și crearea de locuri de muncă pentru persoane vulnerabile.

Convergența dintre interesele membrilor și interesul colectiv (lit. c din art. 4)

Încă din etapa de proiectare a întreprinderii, am pornit de la premisa că nu poate exista dezvoltare durabilă fără implicarea comunității locale. De aceea:

·         Angajații nu sunt doar executanți, ci actori direcți în modelul de afacere – având rol activ în deciziile privind modul de prestare a serviciilor, parteneriatele cu producători locali, prioritățile și adaptarea la nevoile turiștilor;

·         Producătorii locali vor fi parteneri strategici, consultați periodic și implicați în designul pachetelor turistice;

·         Membrii comunității (gospodari, meșteșugari, vârstnici activi) sunt văzuți ca resursă vie de patrimoniu și identitate, iar proiectul creează cadrul în care aceștia își pot face vocea auzită, fie prin participare directă, fie prin inițiative culturale sprijinite de întreprindere.

Această abordare nu separă interesele individuale de cele comunitare, ci le armonizează: fiecare angajat sau colaborator local își susține traiul prin activitate, iar în același timp contribuie la readucerea la viață a unei zone cu potențial ignorat.

Participare activă și control democratic

Participarea reală se realizează prin:

·         Întâlniri lunare ale echipei, în care fiecare membru are dreptul (și încurajarea) de a propune idei, semnala probleme, sugera soluții – aceste idei sunt discutate, implementate sau analizate împreună;

·         Feedback continuu din partea turiștilor și a producătorilor locali, transmis echipei în format simplificat și integrat în planificarea lunară;

·         Colaborări cu asociații, ONG-uri sau inițiative informale din zonă care pot contribui la dezvoltarea comunității, inclusiv prin evenimente, formare sau promovare;

·         Implicarea angajaților din grupuri vulnerabile în procesul decizional prin formare, mentorat și oferirea treptată a responsabilității – aceștia sunt sprijiniți să devină lideri locali în propriul ritm.

Mecanisme de susținere a participării reale

Pentru a transforma participarea din intenție în realitate, vom asigura:

·         Acces egal la informații, prin comunicare internă deschisă și transparentă;

·         Sprijin activ pentru exprimarea ideilor, prin formare, ascultare activă și instrumente accesibile de participare (ex: chestionare simple, ședințe informale);

·         Recunoașterea meritelor individuale prin promovare internă, flexibilitate și încurajarea inițiativei personale;

·         Responsabilitate colectivă, prin rotirea sarcinilor și transparența decizională.

Reflecția principiilor din art. 4 din Legea 219/2015

Modelul de organizare va respecta și integra următoarele principii:

(a) Prioritate obiectivelor sociale față de profit – profitul va fi reinvestit în activitate, locuri de muncă, dezvoltare locală și promovarea zonei;

(b) Solidaritate și responsabilitate colectivă – succesul nu va fi individualizat, ci împărtășit de toți cei implicați;

(c) Convergența intereselor comunității cu cele ale întreprinderii, prin includerea directă a beneficiarilor în procesul de producție și livrare;

(d) Control democratic al membrilor – fiecare angajat are o voce egală, iar deciziile sunt luate în grup, nu impuse ierarhic;

(e) Asociere voluntară și liberă – colaborările și implicarea sunt bazate pe alegere și motivație reală;

(f) Independență față de autorități – activitatea va fi desfășurată autonom, fără influențe politice sau de altă natură;

(g) Reinvestirea profitului în scopuri sociale – minim 90% din surplusul financiar va fi reinvestit în angajare, dezvoltare și incluziune;

(h) Transparență și responsabilitate în procesul decizional – orice decizie va fi documentată, argumentată și comunicată tuturor actorilor implicați.

Întreprinderea noastră socială se angajează să funcționeze pe baza unui model decizional democratic, deschis și participativ, în care fiecare angajat și colaborator local are dreptul și oportunitatea reală de a-și exprima opinia și de a contribui la direcția în care evoluează organizația.

Procesul decizional nu este vertical, impus, ci orizontal, co-creativ. În mod concret:

·         Fiecare angajat, indiferent de funcție sau statut (inclusiv persoanele din grupuri vulnerabile), va participa lunar la o ședință de echipă, în care sunt discutate aspecte legate de activitatea curentă, problemele întâmpinate, sugestii de îmbunătățire și prioritățile lunii următoare.

·         Propunerile sunt analizate colectiv, iar deciziile se iau prin consens sau, în caz de divergență, prin vot majoritar.

·         Angajații sunt încurajați să propună inițiative, să coordoneze mini-proiecte (de ex. un eveniment local sau o nouă activitate pentru turiști) și să-și asume roluri active în viața întreprinderii.

·         Beneficiarii indirecti, precum producătorii locali, vor fi consultați periodic în cadrul unor întâlniri comunitare (trimestrial sau la nevoie), pentru a asigura alinierea între nevoile reale ale comunității și serviciile oferite.

Pentru a încuraja participarea activă, vor exista:

·         mecanisme simple de exprimare a ideilor: cutie de sugestii, formular online, întâlniri informale;

·         transparență totală în gestionarea resurselor și a bugetului – fiecare membru va avea acces la datele financiare esențiale, la modul de reinvestire a profitului și la prioritățile lunare;

·         roluri și responsabilități clar definite, dar flexibile, pentru a permite redistribuirea sarcinilor în funcție de dinamica echipei și nevoile personale ale membrilor.

Controlul democratic devine astfel un exercițiu de încredere, formare și implicare concretă, iar transparența nu e doar o obligație legală, ci o practică permanentă, cultivată prin dialog constant și respect reciproc.

Această abordare asigură stabilitatea și reziliența întreprinderii, întrucât deciziile nu sunt dependente de o singură persoană, ci reflectă în mod real interesul comun și contribuția colectivă. În plus, creează un sentiment de apartenență și de sens, mai ales în rândul persoanelor care anterior nu s-au simțit valorizate profesional sau social.

 Acest plan de afaceri v-a fost prezentat  de Ioana Mirona Alexandra