INIȚIATIVA PENTRU PATRIMONIU RURAL

Misiunea socială/programele sociale ale întreprinderii sociale

Într-un sat cu rădăcini adânc înfipte în trecutul Banatului, la Herneacova, am pornit o inițiativă care îmbină memoria, meșteșugul și solidaritatea umană. Misiunea noastră este de a conserva patrimoniul cultural rural și de a reda comunității sale vocea pierdută în ecoul timpului. Restaurăm artefacte vechi – din lemn, metal, sticlă, ceramică sau textile – obiecte aparent modeste, dar care, privite cu atenție, spun povești întregi despre viața de odinioară, despre identitate, apartenență și continuitate.

Facem acest lucru nu doar cu pricepere tehnică, ci și cu o adâncă înțelegere a valorii simbolice a fiecărui obiect. Nu restaurăm doar lucruri – reconstruim punți între generații. Colaborăm cu muzee locale și biserici-monumente istorice, integrând patrimoniul regional într-un parcurs educațional care să emoționeze, să educe și să inspire. Nu vrem doar să păstrăm trecutul, ci să-l punem în mișcare, să-l facem viu, relevant și transformator pentru comunitatea de azi.

În centrul demersului nostru se află oamenii – în special cei vulnerabili, marginalizați sau în căutarea unui sens și a unui loc în lume. Le oferim nu doar un loc de muncă, ci un rol în salvarea unei moșteniri comune, într-un proces care vindecă și redă demnitatea prin participare activă, lucru manual și apartenență. Astfel, activitatea noastră devine un instrument de incluziune socială, o formă de dezvoltare comunitară profund ancorată în valorile autentice ale regiunii.

Scopul social

Scopul nostru este revitalizarea identității comunității din Herneacova prin educație, participare și conservarea activă a patrimoniului. Credem că o comunitate care își cunoaște și își prețuiește trecutul devine mai solidară, mai puternică și mai pregătită pentru provocările viitorului.

Ne propunem:

Educația intergenerațională prin ateliere și activități teoretice și practice, care implică copii, adulți și vârstnici în înțelegerea și conservarea patrimoniului;

Crearea de oportunități economice sustenabile pentru persoane vulnerabile din zonă, prin angajarea acestora în procesul de restaurare și facilitare de activități educaționale;

Reconectarea comunității cu propriile rădăcini, prin promovarea valorilor locale într-un cadru colectiv și participativ.

Schimbări dorite pe termen lung

Într-un orizont de 3 ani, urmărim realizarea următoarelor obiective măsurabile și transformatoare:

Crearea a 4 locuri de muncă stabile (4h/zi) pentru localnici vulnerabili, care vor fi instruiți și implicați direct în restaurarea obiectelor;

Conservarea a peste 30 de artefacte cu valoare patrimonială, obținute prin colaborări regionale cu muzee și instituții culturale;

Implicarea a cel puțin 20 de membri ai comunității din Herneacova în ateliere, expoziții, tururi educaționale și acțiuni participative;

Redefinirea identității comunității în jurul conceptului de patrimoniu viu, redând sens și coerență unui spațiu social fragilizat de migrație, individualism și pierderea tradiției.

Inspirația fondatorilor

Totul a început dintr-un gest simplu, dar plin de semnificație: vecinii noștri ne cereau ajutorul pentru a repara sau păstra obiecte rămase din moștenirea familiilor lor – lăzi de zestre, oglinzi, covoare țesute manual, unelte vechi. Ne-am dat seama că aceste „vechituri” nu erau doar obiecte, ci purtătoare de memorie, de istorie și de identitate. De acolo a pornit dorința noastră de a crea ceva durabil, care să valorifice această comoară ignorată și să o transforme într-un pilon de dezvoltare comunitară.

Ne-au inspirat nu doar nevoile comunității, ci și modelele europene de succes, în care conservarea patrimoniului devine un motor pentru coeziune socială, turism cultural și revitalizare economică. Am înțeles că patrimoniul nu trebuie închis între vitrinele unui muzeu, ci pus în mâinile oamenilor – trăit, înțeles, transmis.

De ce facem asta?

Pentru că într-o lume în care lucrurile sunt înlocuite înainte să se uzeze, iar comunitățile se destramă sub presiunea modernizării rapide, noi alegem să conservăm, să reconstruim și să conectăm. Alegem să spunem povești prin obiecte, să formăm caractere prin educație și să oferim demnitate prin muncă.

Alegem să credem că viitorul unei comunități se construiește din memoria colectivă, din gesturile simple care leagă trecutul de prezent. Restaurând obiecte, restaurăm legături. Și în fiecare legătură refăcută, renaște o comunitate.

Problema socială a cărei rezolvare constituie misiunea socială a întreprinderii: categoriile de persoane cărora li se adresează întreprinderea socială respectivă și nevoile sociale ale acestora, zona geografică, problema comunitară/de mediu pe care încearcă să o rezolve întreprinderea

În Herneacova – la fel ca în multe alte sate din România – patrimoniul cultural, meșteșugurile tradiționale și memoria colectivă dispar treptat, în liniște. Ceea ce cândva era fundamentul identității rurale – poveștile transmise de la bunici, obiectele făurite cu migală, reperele comunitare – astăzi se pierde sub presiunea modernizării, indiferenței și lipsei de resurse.

Situația de fapt

●          Copiii sunt tot mai conectați la lumea digitală și tot mai deconectați de istoria locului lor.

●          Adulții sunt copleșiți de provocările economice cotidiene, fără timp sau repere culturale solide.

●          Vârstnicii, cei care poartă în ei ultimele fire vii ale memoriei satului, rămân adesea singuri, cu poveștile lor neîmpărtășite și cu obiecte de patrimoniu familial considerate, din păcate, „vechituri”.

Un exemplu dureros este cetatea neolitică din Herneacova – un vestigiu unic, care în loc să devină punct de mândrie și învățare, a fost transformată într-o pistă de motocicliști. Simbolic, acest lucru reflectă deconectarea profundă a comunității față de propriul trecut.

Această dezrădăcinare culturală afectează nu doar patrimoniul, ci și structura socială a comunității. Lipsa de educație privind conservarea, absența implicării și degradarea continuă a obiectelor de valoare afectează în lanț identitatea, coeziunea socială și potențialul economic local.

Cine sunt cei afectați?

●          Persoanele vulnerabile din mediul rural, în special șomeri de lungă durată, persoane cu venituri mici și acces redus la educație profesională. Aceștia nu au oportunități reale de muncă și nici acces la formare în domenii non-agricole.

●          Tinerii din comunitate, care nu se mai regăsesc în cultura locală și aleg, de cele mai multe ori, migrarea.

●          Bătrânii și păstrătorii tradiției, care nu mai au cui transmite meșteșugurile și poveștile satului.

●          Comunitatea în ansamblu, care își pierde reperele comune și spiritul de implicare.

De ce este o problemă socială gravă?

Pentru că pierderea patrimoniului și a tehnicilor tradiționale înseamnă mai mult decât pierderea de obiecte. Înseamnă ruperea firului între generații, pierderea sensului de apartenență și dizolvarea identității comunitare. Este o problemă de memorie, de educație și de coeziune socială.

Totodată, în lipsa acestor repere, comunitatea nu mai poate genera dezvoltare locală sustenabilă. Potențialul turistic, economic și educațional al patrimoniului este complet nevalorificat.

Sursele identificării problemei

●          Observația directă și interacțiunea constantă cu membrii comunității;

●          Solicitările repetate ale vecinilor privind conservarea unor obiecte vechi de familie;

●          Dialoguri cu muzeografi, profesori și preoți locali care nu au resurse sau sprijin pentru a conserva patrimoniul local;

●          Date din Raportul INP 2022, care arată că peste 60% din monumentele rurale sunt în stare de degradare avansată, iar artefactele mobile (icoane, textile, unelte) sunt frecvent furate sau distruse.

Tendințe viitoare

Dacă nu intervenim:

●          Vom asista la o pierdere ireversibilă a patrimoniului local;

●          Comunitatea se va rupe și mai mult în indivizi izolați;

●          Satele vor deveni spații doar de tranzit, fără suflet și fără viitor;

●          Vom pierde o resursă economică alternativă valoroasă (turism cultural, produse meșteșugărești, educație tematică).

Dacă intervenim:

●          Putem transforma patrimoniul într-un motor de dezvoltare comunitară;

●          Putem oferi locuri de muncă reale pentru persoane vulnerabile;

●          Putem reconstrui punți între generații și regenera spiritul comunitar.

 Nevoile sociale identificate

●          Educație practică și accesibilă în domeniul conservării patrimoniului și istoriei locale;

●          Formarea unei forțe de muncă locale, capabile să intervină direct în restaurare și întreținere, reducând dependența de specialiști externi;

●          Crearea de locuri de muncă pentru persoane vulnerabile, în domenii non-agricole, sustenabile și creative;

●          Reconectarea locuitorilor la valorile propriei comunități;

●          Valorificarea economică și turistică a patrimoniului cultural local.

Răspunsul nostru: o întreprindere socială ancorată în comunitate

Întreprinderea noastră vine ca răspuns firesc și integrat la aceste probleme.

Oferim:

●          Formare și locuri de muncă în restaurare și producție artizanală;

●          Activități educaționale și culturale care revalorizează patrimoniul;

●          Consultanță pentru familii și instituții care dețin obiecte de patrimoniu;

Promovarea practicilor sustenabile în conservare – folosind materiale naturale, metode blânde și ambalaje reutilizabile.

Suntem convinși că patrimoniul nu este doar despre trecut. Este despre cine suntem acum și cine vrem să fim mâine. Iar salvarea lui înseamnă nu doar protejarea istoriei, ci și construirea unui viitor comun mai solidar, mai demn și mai viu.

Descrierea produsului/produselor, serviciului/serviciilor, respectiv a lucrării/lucrărilor care vor face obiectul activității întreprinderilor sociale, inclusiv întreprinderilor sociale de inserție

Întreprinderea socială propusă oferă o gama integrată de servicii și produse care răspund nevoilor sociale, educaționale și culturale ale comunității din Herneacova și zonele adiacente. Activitatea vizează conservarea patrimoniului cultural material, educarea comunității și crearea de locuri de muncă pentru persoane vulnerabile, prin metode sustenabile și inovatoare, cu beneficii directe și durabile.

 1. Restaurarea și conservarea artefactelor diverse

Caracteristici:

●          Curățare, reparare, consolidare și conservare a obiectelor din lemn, metal, ceramică, sticlă și textile;

●          Tehnici tradiționale și moderne (ex. consolidare cu rășină, refacere cu adezivi speciali, tratare cu lacuri și uleiuri ecologice);

●          Lucrările sunt realizate manual, de către personal calificat, inclusiv 2 lucrători locali vulnerabili, sub mentorat profesional.

Beneficii:

●          Previne pierderea patrimoniului local;

●          Revalorizează obiecte ignorate din muzee, biserici sau gospodării;

●          Oferă un exemplu de muncă sustenabilă și utilă social pentru persoane din medii defavorizate.

Utilizare: Obiecte restaurate devin materiale educaționale, exponate muzeale, elemente de identitate comunitară.

2. Servicii educaționale detaliate pentru comunitatea locală

Caracteristici:

●          Ateliere teoretice și practice (5–10/an) pentru copii, adulți și vârstnici;

●          Subiecte: istoria regiunii, rolul artefactelor, tehnici de conservare, povestea cetății neolitice din Herneacova;

●          Activități practice: reparații demonstrative (lemn, ceramică, textile), realizare replici 3D, exerciții de recunoaștere a degradării.

Beneficii:

●          Educație intergenerațională și conștientizare culturală;

●          Reconectare emoțională cu trecutul și cu membrii comunității;

●          Formare practică pentru viitorii lucrători sau voluntari în conservare.

Utilizare: Aceste ateliere transformă patrimoniul într-un instrument activ de coeziune socială și învățare aplicată.

3. Activități mixte intergeneraționale

Caracteristici:

●          Vârstnici transmit povești și tehnici tradiționale;

●          Copiii învață prin exemplu viu și practică alături de adulți;

●          Se creează replici 3D ale obiectelor, se reconstruiesc contexte istorice.

Beneficii:

●          Se întărește identitatea locală și legătura între generații;

●          Se dezvoltă empatia, colaborarea și apartenența;

●          Patrimoniul devine viu și relevant pentru toate vârstele.

Utilizare: Atelierele devin adevărate punți între generații, reconstruind coeziunea comunității.

 4. Arhivare digitală și imprimare 3D

Caracteristici:

●          Scanarea și digitalizarea artefactelor;

●          Crearea de replici 3D ca suport educativ și expozițional;

●          Proces realizat local, de personal instruit, cu echipamente de bază.

Beneficii:

●          Permite accesul larg la patrimoniu (în școli, comunități, online);

●          Conservare digitală durabilă și modernă;

●          Posibilitate de multiplicare în alte comunități.

●          Utilizare: Suport didactic pentru ateliere, expoziții interactive, tururi culturale.

5. Consultanță pentru conservarea patrimoniului personal

Caracteristici:

●          Ghiduri simple oferite gospodăriilor sau instituțiilor locale despre întreținerea obiectelor de patrimoniu;

●          Vizite punctuale de evaluare și recomandări personalizate;

●          Parteneriate ocazionale cu muzeul local sau alte instituții culturale.

Beneficii:

●          Sprijin pentru păstrarea obiectelor de familie;

●          Promovarea valorii culturale a patrimoniului personal;

●          Educație practică pentru gospodării.

●          Utilizare: Sprijină conservarea patrimoniului rămas în gospodării, crește gradul de implicare al comunității.

Caracteristici unice ale ofertei

●          Ateliere intergeneraționale și personalizate, unice în zona rurală;

●          Conservare aplicată cu implicarea directă a lucrătorilor vulnerabili;

●          Replici 3D ale artefactelor reale, ca instrumente de educație și promovare;

●          Programe structurate pe mentorat și formare progresivă, care cresc în complexitate odată cu experiența participanților;

●          Accent pe sustenabilitate: folosirea de materiale prietenoase cu mediul, ambalaje reutilizabile și practici cu impact redus.

Impact și beneficii colective

●          Educațional: formarea unei culturi a conservării în rândul copiilor și adulților;

●          Social: reducerea izolării și reconectarea comunității prin acțiune colectivă;

●          Economic: creare de locuri de muncă, atragerea turiștilor culturali, promovarea satului Herneacova;

●          Cultural: salvarea obiectelor cu valoare patrimonială și integrarea lor în circuitul comunitar și educațional.

Concluzie

Produsele și serviciile oferite nu doar că răspund nevoilor reale ale comunității, dar creează și o punte durabilă între trecut și viitor. Îmbinând restaurarea cu educația, digitalul cu tradiționalul și incluziunea socială cu dezvoltarea culturală, întreprinderea socială propune un model funcțional și replicabil de revitalizare comunitară prin patrimoniu.

Modelul de organizare și funcționare a întreprinderii sociale, cu accent pe modul în care se asigură participarea membrilor și a altor actori interesați, inclusiv persone din grupuri vulnerabile, dacă acestea fac parte din grupurile vizate de întreprindere, la deciziile privind activitățile acesteia și modul în care acesta reflectă principiile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială;

Structura de organizare și funcționare

Întreprinderea socială va funcționa ca o unitate locală integrată în comunitatea Herneacova, având o structură simplă, eficientă și participativă, în care activitatea economică este strâns legată de impactul social, educațional și cultural. Modelul de funcționare reflectă în mod direct principiile prevăzute în art. 4 din Legea 219/2015 privind economia socială, respectiv: primatul obiectivului social, funcționarea democratică, reinvestirea profitului în scop social și implicarea grupurilor vulnerabile.

Locația întreprinderii

Sediul întreprinderii va fi stabilit în Herneacova, județul Timiș, într-o locație fixă, închiriată, cu o suprafață de aproximativ 50–70 mp.

Spațiul este organizat astfel încât să permită:

●          derularea activităților de restaurare și conservare;

●          funcționarea echipamentelor de digitalizare (computer, imprimantă 3D);

●          desfășurarea atelierelor educaționale, în grupuri restrânse.

Motivarea alegerii locației:

Herneacova a fost aleasă pentru:

●          proximitatea față de comunitatea țintă, formată din persoane vulnerabile și păstrători ai patrimoniului local;

●          existența cetății neolitice, un simbol important al valorii istorice ignorate;

●          nevoia reală de intervenție culturală și educațională în zonă;

●          disponibilitatea unor spații cu costuri mai reduse față de mediul urban.

Avantaje: accesibilitate directă pentru localnici, context educativ-cultural valoros, costuri logistice mai mici.

Dezavantaje: conectivitate digitală slabă, distanță față de piața urbană, care va necesita investiții suplimentare în promovare și parteneriate externe.

Structura de personal și roluri

Întreprinderea va avea:

●          1 coordonator general – inițiatorul proiectului, implicat în management, promovare, parteneriate și supravegherea activităților;

●          4 angajați noi:

●          2 persoane vulnerabile (șomeri de lungă durată/în risc de excluziune socială), angajate part-time;

●          2 angajați cu abilități complementare (restaurare, educație culturală, digitalizare).

Toți membrii echipei vor fi implicați activ în stabilirea deciziilor operaționale, prin:

●          ședințe lunare interne;

●          sesiuni de feedback și planificare participativă;

●          implicare directă în co-crearea activităților educaționale și procesul de producție.

Participarea persoanelor vulnerabile

Persoanele vulnerabile nu sunt angajate doar pentru integrare, ci vor avea un rol activ și vizibil în activitate:

●          participă la planificarea atelierelor și a priorităților de restaurare;

●          contribuie la luarea deciziilor privind metodele utilizate, ritmul și calendarul activităților;

●          beneficiază de mentorat continuu și programe de formare internă.

Se respectă astfel principiul funcționării democratice și participative, conform Legii 219/2015.

Gestiunea aprovizionării și inventarului

●          Aprovizionarea va fi realizată cu materiale tradiționale sau eco-sustenabile (lacuri naturale, textile, lemn netratat, ambalaje reutilizabile).

●          Furnizorii vor fi selectați preponderent local, pentru a sprijini economia rurală.

●          Stocurile vor fi gestionate digital, cu evaluări lunare, pentru a evita pierderile sau supraaprovizionarea.

Producția de bunuri și prestarea de servicii

Produse/servicii oferite:

●          restaurare de obiecte (ceramică, lemn, textile, metal);

●          replici 3D și arhivare digitală;

●          consultanță de conservare pentru gospodării și instituții;

●          ateliere educaționale intergeneraționale.

Procesul este organizat astfel:

●          evaluare artefacte/cereri;

●          planificare și selecție echipă;

●          desfășurarea restaurării și înregistrarea procesului;

●          controlul calității și feedback;

●          livrarea sau integrarea în activități educaționale.

Serviciile sunt personalizate, în funcție de vârsta beneficiarilor, tipul obiectului și contextul cultural.

Rolul investițiilor

Investițiile vizează:

●          dotarea atelierului (unelte, materiale, mobilier);

●          echipamente digitale (scanner, imprimantă 3D, laptopuri);

●          formarea profesională a angajaților (cursuri, mentorat);

●          amenajarea spațiului pentru activități educative.

Beneficiile acestor investiții:

●          creșterea calității serviciilor oferite;

●          extinderea capacității de producție și impact educațional;

●          consolidarea autonomiei economice a întreprinderii pe termen lung.

Respectarea principiilor din Legea 219/2015 – Art. 4

●          Primatul scopului social față de profit – întregul model de afacere are la bază misiunea de a conserva patrimoniul și de a integra persoane vulnerabile;

●          Reinvestirea surplusului – minimum 90% din profitul realizat va fi reinvestit în extinderea activităților, dotări și formare profesională;

●          Guvernanță democratică – fiecare angajat are drept de vot în luarea deciziilor importante, iar structura este participativă;

●          Angajarea persoanelor vulnerabile – minim 50% din posturile nou create vor fi ocupate de persoane din grupuri vulnerabile.

 Concluzie

Modelul organizațional propus este flexibil, echitabil și ancorat în realitatea locală, asigurând atât sustenabilitatea economică, cât și coerența socială a activității. Implicarea tuturor actorilor – de la angajați și beneficiari la parteneri și comunitate – stă la baza funcționării democratice și etice a acestei întreprinderi sociale.

Producția de bunuri și prestarea de servicii

●          Activitatea întreprinderii sociale se concentrează pe două direcții principale:

●          Restaurarea și conservarea obiectelor de patrimoniu (produse de tip serviciu artizanal specializat)

Prestarea de servicii educaționale și consultative personalizate pentru comunitate și parteneri

1. Producția de bunuri – Restaurare de obiecte de patrimoniu

Etapele procesului de producție:

●          Evaluarea obiectului primit

●          Obiectele sunt aduse de clienți sau colectate din parteneriate (muzee, biserici, localnici). Se documentează starea actuală și se stabilește un plan de intervenție.

Curățare și stabilizare

Se curăță obiectul cu metode blânde (pensule moi, soluții ecologice, uleiuri naturale). Se stabilizează părțile fragile pentru a preveni deteriorarea ulterioară.

Restaurare propriu-zisă

Restaurarea constă în:

●          completarea părților lipsă sau rupte (ex: lipirea fragmentelor ceramice cu adeziv specific, reconstrucție decorativă pe textile sau lemn);

●          refacerea aspectului estetic fără a afecta autenticitatea;

●          tratamente de protecție (impregnare cu ceară, lac natural, consolidatori pentru textile).

Controlul calității

Fiecare etapă este verificată de coordonatorul tehnic (restaurator cu experiență). La final, obiectul este inspectat împreună cu clientul sau partenerul beneficiar, pentru validarea lucrării.

Documentare și livrare

Se realizează o fișă tehnică (cu descrierea intervențiilor, fotografii „înainte și după”), iar obiectul este returnat sau folosit în activități educaționale.

Timp de producție:

între 2 și 7 zile lucrătoare per obiect, în funcție de complexitate, material și stare de degradare.

Tehnologii și echipamente:

●          unelte de lucru manual (pensule, dalte fine, ace, spatule);

●          echipamente de bază (lampă cu lupă, aparat de aer cald, scanner, imprimantă 3D pentru replici);

●          materiale sustenabile: lacuri naturale, ulei de in, adezivi ecologici, pigmenți.

 Proces externalizat:

●          doar pentru operațiuni specializate (ex. scanare profesională 3D de mari dimensiuni) – prin colaborări punctuale cu parteneri externi.

2. Prestarea de servicii – Educație culturală și consultanță

Serviciile sunt complet personalizate, adaptate la vârsta, nevoile și nivelul de cunoștințe al participanților sau beneficiarilor.

Etapele prestării serviciilor educaționale:

Identificarea nevoii

În parteneriat cu școli, ONG-uri sau direct cu comunitatea, se identifică grupul țintă și tematica potrivită: istorie locală, patrimoniu, restaurare, meșteșuguri etc.

Planificare și adaptare conținut

Se selectează materialele (artefacte, replici 3D, fișe de lucru), se pregătesc scenariile educaționale (teorie + practică), adaptate vârstei participanților.

Desfășurare

Atelierele sunt interactive și practice. Se lucrează pe obiecte reale sau replici și se încurajează colaborarea între generații (ex: copiii ascultă povești ale vârstnicilor, apoi restaurează o replică împreună).

Evaluare și feedback

Se aplică metode simple de feedback (discuții, chestionare scurte), iar sugestiile sunt integrate în edițiile următoare.

Durată:

1 atelier durează între 1 și 3 ore, în funcție de grup și temă. Se organizează între 5 și 10 de sesiuni/an.

Adaptarea serviciilor la nevoile clienților

●          Fiecare serviciu este construit în jurul problemei concrete pe care o are clientul:

●          Dacă o gospodărie vrea să păstreze o ladă de zestre, oferim restaurare + sfaturi de întreținere;

●          Dacă o școală dorește activități culturale, construim ateliere cu obiecte reale din comunitate;

●          Dacă un muzeu are obiecte fragile, realizăm replici 3D pentru expoziții sau activități educative.

Deciziile interne (ce produse/servicii livrăm, în ce formă, cui) sunt bazate pe:

●          gradul de interes social și educațional;

●          complexitatea tehnică;

●          implicarea potențială a persoanelor vulnerabile în execuție;

●          disponibilitatea resurselor.

Controlul calității – Produse și servicii

●          Fiecare obiect restaurat trece prin două etape de verificare: în timpul lucrării și la final.

●          Fiecare atelier educativ este urmat de evaluare calitativă și ajustări (scalarea dificultății, durata, metodele);

●          Lucrările și activitățile sunt documentate, arhivate și analizate pentru îmbunătățiri constante.

Concluzie

Întreprinderea socială funcționează după un model în care calitatea, adaptabilitatea și impactul social sunt integrate în fiecare etapă a producției și livrării de servicii. Nu producem în masă, ci cu sens – și fiecare produs sau atelier livrat este o piesă dintr-un puzzle mai mare: refacerea legăturii comunității cu propria identitate și crearea de oportunități pentru cei uitați.

Echipa de management

Coordonarea întreprinderii sociale va fi asigurată de inițiatorul proiectului, în calitate de coordonator general. Acesta are un profil multidisciplinar și experiență profesională relevantă în:

●          restaurare și conservare de obiecte de patrimoniu (proiecte cu muzee și comunități);

●          educație culturală și intergenerațională (ateliere practice, storytelling educațional);

●          scriere și implementare de proiecte cu impact social.

Responsabilități principale ale coordonatorului:

●          planificare strategică și operațională;

●          supervizarea activităților de restaurare, educație și producție;

●          relația cu partenerii (muzee, ONG-uri, autorități);

●          promovare și comunicare;

●          formarea și mentoratul angajaților, inclusiv a persoanelor vulnerabile;

●          gestionarea resurselor și bugetului.

Coordonatorul este, totodată, motorul cultural și social al întreprinderii, având o viziune clară: că patrimoniul nu este doar o moștenire, ci un instrument de regenerare comunitară.

Echipa de execuție (angajați)

Întreprinderea va angaja 4 persoane, dintre care minimum 2 din grupuri vulnerabile (de exemplu, șomeri de lungă durată, persoane peste 50 de ani fără calificare formală, femei în risc de excluziune).

Toți angajații vor lucra part-time (4h/zi), în ture flexibile, cu accent pe colaborare, sprijin reciproc și formare continuă.

Politica de resurse umane și filozofia echipei

Întreprinderea socială va funcționa ca un spațiu de învățare, solidaritate și co-creare. Cultura organizațională este inspirată din valori precum: demnitate, răbdare, transmitere intergenerațională, încredere și sens.

Cultura echipei:

●          Mediu de lucru cald și cooperativ, unde fiecare este valorizat;

●          Respect pentru ritmul și istoria fiecărei persoane;

●          Incluziune reală – nu doar prin angajare, ci prin participare la decizii și formare;

●          Transparență și implicare în toate etapele activității.

Filozofie de dezvoltare:

●          Fiecare angajat este încurajat să devină parte din misiunea socială, nu doar din producție;

●          Se vor organiza ședințe lunare participative, ateliere de feedback și sesiuni de mentorat;

●          Se încurajează exprimarea ideilor și crearea unor roluri adaptate punctelor forte ale fiecăruia.

Motivații și recompense:

●          Recunoaștere publică a contribuției (ex. semnătura lucrătorului pe fișa de restaurare);

●          Posibilitatea de a coordonona ateliere sau demonstrații după formare;

●          Acces la formare gratuită continuă în domenii relevante (digitalizare, comunicare, restaurare);

●          Posibilitatea de a avansa în cadrul structurii pe termen lung;

●          Recompense simbolice și de grup (evenimente culturale, excursii tematice, materiale de lucru personale).

Experiența fondatorului și motivația personală

Fondatorul întreprinderii sociale provine din mediul cultural și a fost implicat activ în proiecte de restaurare, educație și revitalizare rurală, având o legătură profundă cu comunitatea Herneacova.

Motivația de a crea această întreprindere nu este una abstractă, ci direct legată de realitățile trăite în comunitate:

●          solicitările constante ale vecinilor pentru salvarea unor obiecte „vechi dar valoroase”;

●          lipsa unei structuri locale care să răspundă nevoilor reale ale patrimoniului rural;

●          convingerea că persoanele vulnerabile pot fi regeneratori culturali și nu doar beneficiari pasivi ai ajutorului social.

Această experiență directă oferă nu doar înțelegerea nevoii sociale, ci și capacitatea practică de a construi o întreprindere socială viabilă, empatică și profund relevantă.

Intreprinderea socială se bazează pe un model de funcționare democratic, transparent și incluziv, în care fiecare angajat, colaborator sau partener comunitar are un rol activ în luarea deciziilor și dezvoltarea activităților. Participarea nu este simbolică, ci parte integrantă a misiunii și structurii întreprinderii.

Prin acest mod de organizare, sunt respectate și aplicate toate principiile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 219/2015 privind economia socială.

Prioritatea acordată obiectivului social față de profit este reflectată prin misiunea întreprinderii – conservarea patrimoniului cultural rural, educația intergenerațională și incluziunea socială – obiective care primează în toate deciziile strategice și zilnice.

Solidaritatea și responsabilitatea colectivă sunt puse în practică prin implicarea activă a tuturor membrilor în definirea și implementarea proiectelor, prin rotația responsabilităților și prin sprijinul reciproc constant între angajați, inclusiv între persoane vulnerabile și personalul de suport.

Convergența dintre interesele membrilor și cele ale colectivității este garantată prin faptul că majoritatea angajaților provin chiar din comunitatea vizată – Herneacova –, iar obiectivele lor personale (muncă stabilă, apartenență, recunoaștere) coincid cu nevoile comunității: conservare, identitate, coeziune.

Controlul democratic al membrilor este asigurat prin organizarea de ședințe lunare, în care toate deciziile importante (calendarul activităților, prioritizarea restaurărilor, propunerea de ateliere sau parteneriate) sunt dezbătute colectiv. Fiecare angajat, inclusiv persoanele vulnerabile, are drept de opinie și vot, indiferent de statut.

Caracterul voluntar și liber al implicării este respectat atât în procesul de angajare, cât și în colaborările cu comunitatea (ex: implicarea vârstnicilor în ateliere sau a tinerilor voluntari). Participarea se face fără constrângeri, iar fiecare membru este încurajat să-și aleagă responsabilitățile în funcție de abilități și interes.

Autonomia față de autoritățile publice este garantată prin structura juridică independentă a întreprinderii, iar toate deciziile sunt luate în cadrul echipei interne, fără influențe externe.

Reinvestirea majorității profitului în obiective sociale este o regulă asumată public: peste 90% din eventualul surplus financiar va fi direcționat către formare profesională, achiziție de echipamente, îmbunătățirea condițiilor de lucru și extinderea activităților educative.

Procesul decizional este transparent și responsabil, prin informarea constantă a membrilor, accesul liber la documente (financiare, organizatorice), panou intern de comunicare, dar și prin evaluări periodice, inclusiv din partea beneficiarilor și partenerilor locali.

Implicarea concretă a persoanelor vulnerabile în luarea deciziilor

Persoanele din grupuri vulnerabile (cel puțin 2 angajate în echipă) nu vor avea doar roluri de execuție, ci vor fi active în procesul de decizie și coordonare:

●          vor participa la toate ședințele interne și vor putea propune activități;

●          vor avea acces egal la formare, informare și resurse;

●          vor fi încurajate să preia, în timp, mini-roluri de coordonare (ex: responsabil de relația cu școala, cu vârstnicii sau cu atelierele de restaurare).

Fiecare angajat va avea un „rol extins” – pe lângă sarcinile de bază, va contribui și la dezvoltarea de idei, relații comunitare și calitatea activității generale.

Deschiderea către alți actori din comunitate

Pe lângă angajați, întreprinderea va asigura participarea și altor actori relevanți:

●          localnici care contribuie cu obiecte, povești, sau voluntariat;

●          instituții partenere (muzee, biserici, școli);

●          autorități locale și ONG-uri implicate în proiecte culturale sau sociale.

Acești actori vor fi consultați periodic, prin:

●          întâlniri trimestriale de tip „masă rotundă”;

●          chestionare și invitații deschise la evenimente;

●          parteneriate directe în planificarea atelierelor educaționale și a tururilor tematice.

Proprietatea ca responsabilitate socială

În spiritul economiei sociale, întreprinderea promovează o cultură în care „a face parte” nu înseamnă doar a lucra, ci a contribui la binele comun. Proprietatea simbolică asupra rezultatelor – obiecte restaurate, ateliere reușite, povești salvate – este împărțită între toți cei implicați, creând un sentiment real de apartenență.

Concluzie

Participarea activă a membrilor, în special a celor vulnerabili, este asigurată prin:

●          structuri clare și accesibile de decizie;

●          instrumente transparente de informare și consultare;

●          cultură a responsabilității și a cooperării, nu doar a apartenenței formale.

Prin toate aceste elemente, întreprinderea funcționează nu doar ca un furnizor de servicii, ci ca un spațiu de reconectare umană și socială, unde deciziile se iau împreună, iar rezultatele aparțin comunității.

Întreprinderea socială va funcționa în baza unui model de guvernanță participativă, în care toți membrii echipei, inclusiv persoanele vulnerabile, vor avea un rol activ în luarea deciziilor și în supravegherea activităților desfășurate. Acest lucru este esențial nu doar pentru buna funcționare a întreprinderii, ci și pentru întărirea identității colective și sentimentului de apartenență.

 Mecanismele de control democratic:

●          Ședințe lunare de planificare și evaluare, la care participă întreaga echipă. Se discută activitățile curente, propunerile de îmbunătățire, prioritizarea sarcinilor și orice problemă internă. Fiecare persoană are drept de propunere și vot, indiferent de statutul sau funcția sa.

●          Rotirea responsabilităților în funcție de abilități și dorință, astfel încât fiecare angajat să experimenteze roluri diferite (ex: coordonarea unui atelier, gestionarea unui mini-proiect, reprezentarea întreprinderii într-o întâlnire cu un partener).

●          Consultări periodice cu membrii comunității și parteneri (ex: muzee, școli, autorități locale) pentru a integra feedback-ul și propunerile acestora în activitățile întreprinderii. Aceștia pot participa la întâlniri tematice, sesiuni de feedback și ateliere deschise.

Asigurarea transparenței decizionale:

●          Acces liber la informații: toate deciziile importante, rapoartele de activitate, datele financiare și planurile sunt afișate într-un spațiu comun (fizic și/sau digital), accesibil tuturor membrilor.

●          Buget transparent: alocarea fondurilor se face prin consultare cu echipa și este explicată în termeni clari, accesibili tuturor, cu accent pe utilizarea profitului în interesul comunității și al misiunii sociale.

●          Responsabilitate individuală și colectivă: fiecare membru știe care este rolul său și cum contribuie la obiectivele comune, fiind încurajat să semnaleze probleme sau să propună soluții.

În interesul colectivității:

●          Procesul decizional este conceput astfel încât să reflecte în mod direct interesele și nevoile reale ale comunității Herneacova: de la conservarea patrimoniului la crearea de locuri de muncă pentru persoane vulnerabile și la educația culturală locală.

●          Activitățile sunt alese, planificate și ajustate împreună cu comunitatea, iar rezultatele sunt întotdeauna urmărite din perspectiva impactului social, nu a eficienței financiare.

Concluzie:

Întreprinderea socială asigură un control democratic real, nu simbolic, al membrilor asupra activităților desfășurate, prin participare activă, responsabilitate colectivă și transparență totală. Toate deciziile sunt luate în interesul comunității și în spiritul cooperării, punând accent pe incluziune, dialog și responsabilitate partajată.

Acest plan de afaceri v-a fost prezentat de Răzvan Gavrilă