Alina Sitar
Dragă Ioana,
Înainte de toate, vreau să îți transmit toată admirația și entuziasmul meu sincer pentru inițiativa remarcabilă pe care ai pus-o în mișcare – „Edu Creativ Geniu”. Consider ca planul tau reprezinta un proiect bine conturat și plin de sens, care vine ca un răspuns direct și empatic la provocările cu care se confruntă copiii din comuna Țețchea. Este clar că nu este doar un vis frumos, ci rezultatul unei viziuni clare, a unei dorințe profunde de a contribui la binele comunității și de a reda copiilor încrederea în propriul potențial. Felul în care ai structurat propunerea dovedește nu doar pasiune, ci și o înțelegere reală a contextului local și a resurselor disponibile.
Sunt profund convinsă că centrul educațional și social pe care îl propui are toate șansele să devină un model de bună practică, un reper inspirațional pentru alte comunități rurale care doresc să investească în viitorul copiilor lor. Tocmai de aceea, din propria mea experiență în lucrul cu inițiative similare, doresc să îți ofer câteva gânduri și sugestii, menite să susțină dezvoltarea acestui proiect cu impact real și durabil.
În primul rând, este esențial să prioritizezi acele activități care pot aduce rezultate imediate și tangibile pentru comunitate. Ceea ce face diferența, mai ales la început de drum, este vizibilitatea beneficiilor. Focalizează-te pe sprijinul educațional concret: ajutorul la teme, recuperarea lacunelor în învățare și consilierea psiho-emoțională pentru copiii care trec prin dificultăți. Aceste intervenții vor arăta rapid roade, iar părinții vor simți în mod direct schimbarea pozitivă în viața celor mici, ceea ce va duce la consolidarea încrederii și susținerii comunității.
În al doilea rând, îți recomand să construiești o relație deschisă și solidă cu profesorii din școlile locale. Încurajează un parteneriat constant cu cadrele didactice, bazat pe colaborare și respect reciproc. Integrarea activităților tale cu obiectivele școlare și completarea acestora cu metode non-formale pot contribui la o dezvoltare armonioasă a copiilor, iar acest tip de parteneriat va spori și legitimitatea centrului în ochii autorităților locale.
Pe termen mediu și lung, sustenabilitatea financiară a proiectului este crucială. Încearcă să construiești un buget flexibil, care să permită atât desfășurarea activităților de bază, cât și explorarea unor direcții complementare. Poți identifica surse alternative de finanțare: parteneriate locale cu firme mici, donații în natură, voluntariat corporativ sau chiar evenimente creative cu taxă pentru alte comunități (de ex. ateliere de dezvoltare personală, cursuri de parenting sau activități recreative pentru copii). Astfel de inițiative pot deveni surse suplimentare de venit, dar și oportunități de promovare a misiunii voastre.
Un alt aspect vital este implicarea activă și constantă a părinților, vecinilor, liderilor informali și altor actori din comunitate. Creează momente de întâlnire, consultare și sărbătoare în jurul proiectului. Dacă oamenii simt că fac parte din poveste, vor contribui nu doar cu sprijin moral, ci și cu timp, idei și resurse. Transformă centrul într-un spațiu viu, deschis tuturor, în care vocea fiecărui participant contează și este ascultată.
Ai pornit un drum care necesită curaj, răbdare și viziune – dar care, cu siguranță, va schimba în bine nu doar viețile unor copii, ci întreaga comunitate din Țețchea. Iti doresc că proiectul tău va înflori frumos și va inspira și alte persoane să creadă în puterea educației creative și incluzive.
Cu drag,
Alina Sitar
Octavian Demian
Bună Ioana,
Am citit cu foarte mare interes prezentarea proiectului „Edu Creativ Geniu” și vreau să îți spun sincer că m-a impresionat foarte tare. Acest proiect este genul de inițiativă care nu doar că vine să rezolve o nevoie reală din comunitate, ci o face cu empatie, profesionalism și viziune orientată spre viitor. Mă bucur că ai ales acest drum, deoarece știm cu toții că, de o lungă perioadă de timp, educația în mediul rural se confruntă cu tot mai multe provocări. Așadar, un astfel de centru reprezintă nu doar o soluție, ci o speranță pentru mulți copii și familiile lor.
Mi-a plăcut în mod special faptul că acest proiect nu se limitează la sprijinul educațional clasic, ci se adresează copilului într-un mod complex, ținând cont de nevoile lui emoționale, sociale și culturale. Este clar că, pentru a pune în practică activitățile propuse, te bazezi pe o echipă dedicată, care înțelege cu adevărat ce înseamnă să crești un copil într-un mediu cu resurse limitate. Activitățile de consiliere psihologică, atelierele creative, proiectele de mentorat și implicarea părinților sunt elemente esențiale care dau profunzime acestui proiect.
Apreciez și structura clară a programului, iar pilonii prezentați sunt o dovadă că centrul funcționează pe principii solide și sustenabile. Este remarcabil faptul că nu doar copiii beneficiază de aceste servicii, ci și părinții, comunitatea, profesorii și chiar voluntarii implicați.
Aș avea și câteva întrebări care mă preocupă:
Care sunt principalele dificultăți cu care vă confruntați în desfășurarea zilnică a activităților? Cum pot fi acestea depășite?
Există planuri de extindere a centrului în alte localități sau comune cu nevoi similare?
Ce tipuri de parteneriate noi considerați că ar aduce cel mai mare beneficiu pentru sustenabilitatea centrului?
Pe lângă activitățile deja existente și foarte bine gândite în cadrul centrului Edu Creativ Geniu, consider că ai putea aborda câteva activități suplimentare care ar putea completa frumos oferta educațională și socială a proiectului. Aceste idei nu necesită resurse mari, dar pot avea un impact profund asupra copiilor și comunității.
O propunere ar fi implementarea unui program de tip „Tânărul profesor”, în cadrul căruia elevii mai mari, fie din comună, fie din licee partenere, să devină „profesori” pentru copiii din clasele mici. Ei ar putea să îi ajute la teme, să le citească povești sau să organizeze jocuri logice. Pe lângă sprijinul oferit, aceștia pot deveni adevărate surse de inspirație pentru cei mici.
Dincolo de activitățile de interior, ar fi minunat să se amenajeze o mică grădină educațională, unde copiii să planteze flori sau legume, să învețe despre natură și sustenabilitate și, în același timp, să se bucure de timp petrecut în aer liber. Grădina poate deveni și un loc de liniște sau activități de relaxare.
O altă idee care cred că ar avea un mare succes este „Ziua Meseriilor – Ce vreau să fiu când voi fi mare? Unde să inviți medici, pompieri, artiști, profesori, antreprenori care pot veni să povestească despre meseria lor, să răspundă la întrebări sau să facă mici demonstrații. Astfel, copiii pot descoperi perspective reale de viitor și pot învăța prin exemple concrete.
Pentru a valorifica creativitatea copiilor, se poate crea un blog sau o pagină de Facebook, unde aceștia să posteze povești, desene, poze din activități sau chiar interviuri cu voluntari și colegi.
Nu în ultimul rând, îți sugerez organizarea unei expoziții anuale în cadrul comunității, un eveniment festiv unde copiii își pot prezenta creațiile realizate de-a lungul anului. Cu părinții și oamenii din comunitate alături, acest eveniment ar celebra efortul copiilor și le-ar oferi recunoașterea pe care o merită.
Sper ca toate aceste sugestii să îți fie de folos și să contribuie, măcar puțin, la dezvoltarea frumoasă a proiectului Edu Creativ Geniu, reușind să ofere copiilor un spațiu sigur, creativ și motivant, unde să poată crește cu încredere, bucurie și sprijin real din partea comunității.
Ema Drimbe
Planul de afaceri pentru „Edu Creativ Geniu” este un document bine construit, clar, coerent și profund ancorat în realitatea locală. Argumentarea misiunii sociale este convingătoare, iar abordarea integrată – educațională, emoțională și comunitară – este un punct forte remarcabil. Structura planului este logică și ușor de urmărit, cu piloni bine definiți și activități detaliate care reflectă o înțelegere profundă a problemelor sociale din comuna Țețchea. Limbajul este empatic și convingător, iar accentul pus pe incluziune, colaborare interinstituțională și participare comunitară conturează un model sustenabil și cu potențial de replicare. Valoarea adăugată socială este clară și cuantificabilă, ceea ce denotă un efort profesionist și dedicat în construirea intervenției.
Sugestii de îmbunătățire – Structuri strategice și elemente de viabilitate economică
Pentru a întări și mai mult planul de afaceri, recomand câteva completări și ajustări:
- Analiza SWOT – O analiză SWOT (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări) ar oferi o imagine clară asupra poziționării actuale a proiectului, facilitând identificarea riscurilor (ex: dependența de finanțare externă) și a oportunităților (ex: digitalizarea serviciilor, dezvoltarea unei rețele regionale, capacitarea comunității locale).
- Completarea cu un model de afaceri vizual – Integrarea unui Business Model Canvas sau Lean Canvas ar fi extrem de utilă. Aceste instrumente pot evidenția clar elementele cheie precum:
○ Propunerea de valoare (ce aduce unic „Edu Creativ Geniu”?);
○ Canalele de comunicare;
○ Structura de costuri și sursele de venit (inclusiv venituri proprii: ateliere cu plată pentru copii din familii cu venituri medii, evenimente comunitare etc.);
○ Relația cu partenerii strategici;
○ Măsurarea impactului social (indicatori concreți: rata abandonului școlar, îmbunătățirea performanțelor școlare etc.).
Un link util pentru Business Model Canvas, aici: https://startarium.ro/articol/cum-completezi-un-business-canvas
- Dezvoltarea componentei financiare – Deși planul menționează sursele de finanțare (granturi, sponsorizări, donații), recomandăm o estimare bugetară concretă sau o strategie de diversificare a veniturilor. Un buget estimativ pe 1-3 ani, cu evidențierea cheltuielilor operaționale și potențialelor surse sustenabile de venit, ar consolida viabilitatea afacerii sociale.
- Evaluarea de impact și scalabilitate – Merită adăugat un capitol privind măsurarea impactului (ex: chestionare de satisfacție, progres academic, starea emoțională a copiilor) și o strategie de extindere sau replicare a modelului în alte comune cu nevoi similare.
Cu câteva ajustări strategice și financiare, acest plan are toate premisele pentru a atrage sprijin instituțional și comunitar pe termen lung. Se simte pasiunea și implicarea în fiecare secțiune, iar echipa care l-a creat merită toată încurajarea pentru a duce această inițiativă la nivelul următor. Vă felicit pentru dedicare și vă încurajez să mergeți mai departe – comunitatea are nevoie de voi!
Reka Pașcalău
Bună Ioana,
Se spune că este nevoie de un sat întreg ca să crești un copil. La prima vedere, pare doar un proverb frumos, dar dacă ne oprim o clipă și privim cu atenție în jurul nostru, vom înțelege că acest adevăr este mai actual ca oricând.
Un copil nu se formează doar în brațele părinților săi. El învață din zâmbetul vecinei care îl salută dimineața, din sfaturile învățătoarei care îl încurajează, din vorbele bunicului care îi spune povești cu tâlc, sau din modelul de conduită al oamenilor pe care îi întâlnește zilnic. Fiecare privire, fiecare gest, fiecare reacție lasă o urmă. Iar aceste urme, adunate, formează caracterul, încrederea, curajul și valorile copilului.
Trăim într-o lume în care părinții aleargă între muncă și griji, în care timpul pare tot mai puțin, iar sprijinul real tot mai rar. Tocmai de aceea, rolul comunității devine esențial. Școala, familia extinsă, prietenii, instituțiile, dar și simpli necunoscuți contribuie, uneori fără să-și dea seama, la educarea unui copil. Un cuvânt bun spus la momentul potrivit poate schimba o zi. Un gest de sprijin poate schimba o viață.
Avem nevoie de sate în care copiii să se simtă în siguranță, ascultați și sprijiniți. Sate reale sau sate simbolice, formate din oameni buni, profesori dedicați, vecini atenți și comunități unite. Pentru că un copil crescut de un „sat întreg” va deveni un adult care nu se va teme să iubească, să aibă încredere, să construiască și să dăruiască, la rândul său.
A crește un copil nu este doar datoria părinților. Este responsabilitatea tuturor celor care cred într-un viitor mai bun. Iar acel viitor începe azi, cu fiecare copil pe care alegem să-l sprijinim.
„Edu Creativ Geniu” reprezintă un exemplu excelent de intervenție educațională și comunitară adaptată nevoilor reale ale copiilor din mediul rural. Este admirabil modul în care sunt combinate dimensiunile academice, emoționale și sociale prietenos. Totuși, tocmai pentru că acest model este valoros și complex, cred că există câteva direcții în care programul ar putea fi consolidat sau extins, pentru a-și maximiza impactul.
1. Sprijin educațional personalizat – cum se asigură sustenabilitatea?
Sprijinul oferit zilnic la teme, lecțiile remediale și accesul la materiale sunt esențiale pentru reducerea decalajelor educaționale. O întrebare importantă este: cum sunt selectați și susținuți pe termen lung voluntarii sau cadrele didactice implicate? Ar fi utilă crearea unui program de formare continuă pentru voluntari, precum și a unui sistem de recunoaștere (diplome, recomandări, recompense simbolice) care să stimuleze implicarea lor constantă.
2. Activitățile extracurriculare – pot fi conectate cu învățarea formală?
Atelierele artistice și activitățile în aer liber sunt minunate pentru dezvoltarea holistică a copiilor. O sugestie ar fi integrarea acestor activități cu teme școlare, prin abordări interdisciplinare. De exemplu, desenul poate fi folosit pentru a ilustra povești studiate la limba română sau pentru a crea hărți geografice, iar grădinăritul poate include noțiuni de biologie și matematică (măsurători, calcule). Astfel, activitățile recreative devin și contexte de învățare aplicată.
3. Suportul emoțional – cum este implicată familia în acest proces?
Intervențiile psihologice sunt extrem de importante, mai ales în contextul familiilor afectate de migrație. Întrebarea este: există o punte între consilierea copilului și suportul acordat părinților/tutorilor? Ar fi benefic să existe ateliere de consiliere parentală corelate cu temele discutate în grupurile de suport ale copiilor. De exemplu, dacă un atelier pentru copii abordează „încrederea în sine”, ar putea fi însoțit de o sesiune pentru părinți despre cum să întărească această încredere acasă.
4. Implicarea comunității – poate fi extinsă și spre mediul economic local?
Implicarea părinților și colaborarea cu instituțiile locale sunt pași importanți. Totuși, o altă dimensiune a comunității este cea economică. Pot fi atrași antreprenori locali sau mici afaceri pentru a susține activitățile (prin sponsorizări, materiale, burse etc.) sau chiar pentru a organiza ateliere de tip „meserii în comunitate”, în care copiii să cunoască diverse profesii locale. Acest lucru ar putea crește sentimentul de utilitate și legătură cu realitatea din jurul lor.
5. Evaluarea impactului – cum se măsoară progresul copiilor?
Un aspect esențial este documentarea impactului acestor activități. Există instrumente clare prin care se monitorizează progresul academic, emoțional și social al copiilor? S-ar putea implementa un portofoliu educațional individual pentru fiecare copil, care să includă realizările, dificultățile și planurile de sprijin, oferind astfel o imagine a evoluției sale.
Ioana, te felicit pentru inițiarea acestui proiect pentru viziune și dedicare! „Edu Creativ Geniu” are potențialul de a deveni un model replicabil în multe alte comunități rurale din România.
1. Sprijin educațional personalizat – cum se asigură sustenabilitatea?
Sprijinul oferit zilnic la teme, lecțiile și accesul la materiale sunt esențiale pentru reducerea decalajelor educaționale. O întrebare importantă este: cum sunt selectați și susținuți pe termen lung voluntarii sau cadrele didactice implicate? Ar fi utilă crearea unui program de formare continuă pentru voluntari, precum și a unui sistem de recunoaștere (diplome, recomandări, recompense simbolice) care să stimuleze implicarea lor constantă.
2. Activitățile extracurriculare – pot fi conectate cu învățarea formală?
Atelierele artistice și activitățile în aer liber sunt minunate pentru dezvoltarea holistică a copiilor. O sugestie ar fi integrarea acestor activități cu teme școlare, prin abordări interdisciplinare. De exemplu, desenul poate fi folosit pentru a ilustra povești studiate la limba română sau pentru a crea hărți geografice, iar grădinăritul poate include noțiuni de biologie și matematică (măsurători, calcule). Astfel, activitățile recreative devin și contexte de învățare aplicată.
3. Suportul emoțional – cum este implicată familia în acest proces?
Intervențiile psihologice sunt extrem de importante, mai ales în contextul familiilor afectate de migrație. Întrebarea este: există o punte între consilierea copilului și suportul acordat părinților? Ar fi benefic să existe ateliere de consiliere parentală corelate cu temele discutate în grupurile de suport ale copiilor. De exemplu, dacă un atelier pentru copii abordează „încrederea în sine”, ar putea fi însoțit de o sesiune pentru părinți despre cum să întărească această încredere acasă.
4. Implicarea comunității – poate fi extinsă și spre mediul economic local?
Implicarea părinților și colaborarea cu instituțiile locale sunt pași importanți. Totuși, o altă dimensiune a comunității este cea economică. Pot fi atrași antreprenori locali sau mici afaceri pentru a susține activitățile (prin sponsorizări, materiale, burse etc.) sau chiar pentru a organiza ateliere de tip „meserii în comunitate”, în care copiii să cunoască diverse profesii locale. Acest lucru ar putea crește sentimentul de utilitate și legătură cu realitatea din jurul lor.
5. Evaluarea impactului – cum se măsoară progresul copiilor?
Un aspect esențial este documentarea impactului acestor activități. Există instrumente clare prin care se monitorizează progresul academic, emoțional și social al copiilor? S-ar putea implementa un portofoliu educațional individual pentru fiecare copil, care să includă realizările, dificultățile și planurile de sprijin, oferind astfel o imagine completă a evoluției sale.
Ioana, te felicit pentru viziunea și dedicarea ta, în inițierea acestui proiect „Edu Creativ Geniu” care are potențialul de a deveni un model replicabil în multe alte comunități rurale din România. Cred că dezvoltarea unei rețele de colaborare între astfel de centre ar putea duce la schimburi de practici,și tot odată, eu văd ca pe un un strigăt puternic în fața autorităților educaționale.